Bechtel şi Enka: 800 mil. € venituri şi profit de 60 mil. € pentru 42 km de autostradă. Cum comentati?

22 iun 2010 Autor: Catalin Lupoaie

Vezi galeria foto Adrian Ionescu, responsabilul cu autostrăzile din CNADNR: Contractul e de vină

Compania americană Bechtel, care construieşte autostrada Transilvania (415 km), şi firma turcă Enka, principalul subcontractor al americanilor, au avut o cifră de afaceri totală de 766 mil. euro în ultimii trei ani şi un profit net cumulat de 60 mil. euro.

Datele financiare pe anul 2009 au fost furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi arată că cele două companii, care împart în mod egal fondurile primite de la guvern, au încasat anul trecut în total 284,6 mil. euro de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) pentru lucrările derulate.

Cu toate acestea, Bechtel şi Enka nu au finalizat decât 42 km de autostradă (Gilău-Turda), iar pe celălalt tronson pe care se lucrează, Suplacu de Barcău-Borş (64 km), stadiul fizic al lucrărilor este de doar 31%.

Suma nu cuprinde şi datoriile pe care le are statul faţă de compania Bechtel pentru lucrări efectuate în 2009, cifrate la peste 200 mil. euro, care urmează să fie plătite în 2010. Bechtel şi Enka vor încasa astfel circa un miliard de euro pentru lucrările făcute până acum. La această valoare ar trebui adăugate şi sumele alocate pentru exproprierea terenurilor, care nu au putut fi obţinute până la închiderea ediţiei.

"Suma este atât de mare din cauza contractului. Potrivit lui, Bechtel primea avansul pentru lucrările pe tot anul la sucursala de la Londra, îi ţinea până în octombrie-noiembrie când trebuiau justificate lucrările şi pe urmă trimitea valuta în România şi plătea în lei către subcontractori şi furnizori. Am eliminat această chestiune anul trecut, dar asta este doar una dintre explicaţiile pentru profitul realizat de Bechtel", afirmă Adrian Ionescu, director al diviziei de autostrăzi în cadrul CNANDR.

Contractul pentru realizarea autostrăzii Transilvania a fost semnat la sfârşitul anului 2003, în timpul mandatului lui Miron Mitrea la Ministerul Transporturilor, însă abia în decembrie 2009 au fost finalizaţi primii 42 km, reprezentând doar 10% din lungimea totală a autostrăzii. Dacă luăm în calcul că cei 42 km au costat 700 mil. euro, preţul pe kilometru ajunge la circa 16 mil. euro, restul de 300 mil. euro fiind alocaţi către tronsonul Suplacu de Barcău-Borş, care încă nu este finalizat.

"O altă problemă din contract este faptul că în contract sunt stipulate preţuri unitare, fără a fi trecute cantităţi fixe de materiale de construcţii. De exemplu, în contract este stipulat ca la poduri şi viaducte să fie folosite doar grinzi în formă de U de 42 de metri, care necesită cantităţi mari de materiale pentru realizarea fundaţiilor care să le susţină", explică Ionescu. El susţine că preţul pe km este ridicat şi din cauza reliefului de lângă Câmpia-Turzii.

Cei 42 km din autostrada Transilvania finalizaţi la sfârşitul anului trecut fac parte din tronsonul 2B, din care mai sunt de realizat încă 9,4 km între Câmpia Turzii şi Turda. Până la data de 8 iunie 2010, secţiunea 2B (Câmpia-Turzii - Gilău) era finalizată în proporţie de 91,36%, iar secţiunea 3C (Suplacu de Barcău - Borş) în proporţie de 31,70%, potrivit datelor furnizate de Bechtel.

"În acest moment se execută lucrări într-o manieră limitată pe secţiunea Câmpia-Turzii - Turda, între km 0 şi 9,4 şi la podul de la km 52. Tipurile de activităţi care se derulează sunt terasamente (excavaţii, rambleu), structurale (elevaţii, lucrări la podeţe, drenaje subterane şi de suprafaţă) şi îmbrăcăminţi rutiere lucrări de instalare a fundaţiei de balast)", afirmă Bogdan Sgârcitu, directorul de comunicare al Bechtel.

Pentru că nu mai lucrează decât pe cei 9,4 km, Bechtel a anunţat încă de la începutul anului că vrea să disponibilizeze toţi cei 2.000 de angajaţi români. Până la urmă compania a luat decizia să disponibilizeze doar 700 de muncitori şi să păstreze 1.200 de angajaţi, având în vedere că nu ştie care va fi finanţarea pe care o va primi de la bugetul de stat în 2010 şi plăţile restante pentru lucrările executate. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale are în buget pentru anul acesta circa 700 mil. lei (circa 170 mil. euro), insuficient pentru a plăti datoriile de 900 mil. lei pe care le avea CNADNR către Bechtel pentru lucrările din 2009. Însă datoriile au scăzut până la 66 mil. euro, după ce CNADNR a plătit în mai multe tranşe datoriile, pentru a evita penalităţile, potrivit ultimelor date disponibile

"În ceea ce priveşte restanţele la plata facturilor pentru lucrările executate anul trecut, sperăm că acestea vor fi achitate până la sfârşitul acestei luni sau începutul lunii iulie", afirmă Sgârcitu.

Radu Berceanu, ministrul transporturilor, a anunţat la începutul anului că ar dori să finalizeze, dacă va exista finanţare, tronsonul Turda - Gilău prin construirea celorlalţi 9,4 km, viaductul de la Suplacu de Barcău, în lungime de 2 km, şi alţi

18 km între localităţile Dolea şi Sarsig (Bihor), pe secţiunea 3C a autostrăzii. Însă ulterior a revenit asupra declaraţiilor şi a declarat că nu sunt bani pentru continuarea lucrărilor în 2010, pentru că fondurile alocate de Guvern nu ajung nici pentru plata datoriilor.

Lucrările la autostrada Transilvania au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor de la acea vreme, a început reanalizarea contractelor încheiate de guvernarea PSD în 2004. Ca urmare a sistării lucrărilor, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilit iniţial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an. Însă şi finalizarea în 2013 este puţin probabilă, având în vedere că până acum în şase ani de zile s-au construit doar 10% din toată lungimea autostrăzii.

Pentru a urgenta lucrările, Ministerul Transporturilor a ajuns la începutul anului trecut la un acord cu Bechtel privind derularea contractului şi programul lucrărilor la Autostrada Transilvania pe anul 2009, pentru livrarea a circa 42 km de autostradă, în urma căruia Bechtel a renunţat la primirea avansului în 2009, iar ministerul s-a angajat să asigure finanţarea şi frontul de lucru cuprinzând exproprieri de terenuri, mutări de utilităţi, descărcare de sarcini pentru terenurile necesare construcţiei.