Partidul Democrat Liberal (PD-L) promitea in septembrie 2008, in cadrul programului de guvernare, ca va investi o medie anuala de 2 miliarde de euro doar in constructia de autostrazi, pentru a construi circa 836 de kilometri, in timp ce Partidul Social Democrat (PSD) promitea 1.000 de kilometri. Dupa aprobarea bugetului de catre Parlament, autostrazile au mai ramas doar cu 750 de milioane de euro, adica o treime din ce a fost promis. Ce s-a intamplat intre timp?
"Eu am avut o problema in partid cand am spus ca vom face doar 836 de kilometri pana in 2012, cand celelalte partide spuneau ca vor face peste 1.000 de kilometri. Guvernul actual ar trebui sa faca o medie a ceea ce au promis cele doua partide, adica vreo 900 de kilometri de autostrada, insa acest lucru nu se va intampla", explica ministrul transporturilor si infrastructurii, care recunoaste ca in conditiile actuale nu va reusi sa faca ceea ce a promis in campania electorala.
Potrivit programului prezentat de PD-L, anul acesta ar trebui sa fie finalizati 54 de kilometri si sa fie 574 de kilometri in executie. "Anul acesta o sa fie destul de complicat si o sa reusim sa ne apropiem de ce am promis (finalizarea a 54 km de autostrada - n.r.), dar celelalte cifre nu cred ca le vom atinge, pentru ca avem nevoie de terenuri expropriate."
Berceanu, care a mai fost ministrul transporturilor timp de opt luni intre 2006 si 2007, spune ca va face lobby la marii constructori din Europa pentru realizarea autostrazilor in concesiune, proiecte al caror cost de finantare se ridica la 7 miliarde de euro, pentru a acoperi fondurile insuficiente de la stat. De exemplu, viitoarea centura ocolitoare a Bucurestiului, care urmeaza sa aiba circa 100 de kilometri, ar putea fi realizata in concesiune, iar castigatorul sa concesioneze si segmentul de autostrada Cernavoda-Constanta, care se va afla in constructie, pentru a recupera mai repede banii investiti.
"Intr-o luna o sa va prezint un proiect total asupra dezvoltarii viitoare a infrastructurii, pentru ca am mai fost opt luni ministru, am fost in multe tari sa vad cum finanteaza ceilalti autostrazile si am ajuns la o concluzie. Daca vom incerca sa facem autostrazi cu bani de la buget, nici nepotii mei nu o sa apuce sa mearga pe aceste autostrazi, pentru ca este vorba de sume foarte mari", afirma Berceanu, care va traduce in mai multe limbi viitorul proiect si il va prezenta in toate tarile dezvoltate din UE pentru a atrage constructorii.
"Si acum politica PD-L este de a merge pe autostrazi, insa intre ceea ce am calculat anul trecut si situatia de fata a venit criza financiara, care ne-a lasat fara bani. Noi am lucrat la programul de guvernare undeva prin august- septembrie, cand criza era doar ceva ce se intampla in SUA, cand ni se prezenta o crestere economica de peste 8% si atunci am considerat ca sumele pe care le-am prezentat pot fi accesibile", spune Berceanu. Potrivit lui, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) nu duce lipsa de proiecte, pentru ca majoritatea sunt pregatite, dar duce lipsa de bani pentru exproprierea terenurilor si pentru devierea utilitatilor, adica pentru eliberarea terenului de sarcini. De exemplu, pentru primul tronson al autostrazii Bucuresti-Ploiesti, exproprierile se ridica la peste 100 de milioane de euro.
Pentru rezolvarea problemei exproprierilor, Berceanu a propus Ministerului de Finante realizarea unui fond national special pentru acest lucru, care sa fie alimentat din privatizari si din alte surse de finantare. "Niciodata n-am avut bani suficienti pentru exproprieri. Am avut si piedici legislative, pe care le-am realizat in proportie de 95% prin ordonanta de urgenta 228 din 2008", spune ministrul Transporturilor. Suprafata necesara de expropriat pentru viitoarele proiecte de autostrazi se ridica la peste 11.000 de hectare, costul estimat fiind de 2 miliarde de euro.
Ministerul transporturilor nu a primit niciun ban dupa privatizarea bancii BCR si a Electrica Muntenia Sud, desi potrivit anuntului facut de guvernul Tariceanu, circa un miliard de euro din privatizarea celor doua companii erau repartizati pentru infrastructura.
A doua problema, dupa cea a lipsei de bani, este procedura greoaie de deviere a utilitatilor, chiar si atunci cand finantarea este asigurata. "La pasajul Baneasa, unde stau la coada in trafic o ora dimineata si inca o jumatate de ora seara, nu se lucreaza pentru ca trebuie deviate utilitatile, adica mii de fire de telefonie, cablu optic, cei care trebuie nu au chef si noi nu putem pentru ca nu este treaba noastra. Avem si o mostenire de pe vremea lui Ceausescu, pentru ca unele fire figureaza pe partea dreapta si sunt pe stanga sau sunt mai departe, si in momentul in care sapa excavatorul se opreste lumina in tot cartierul", spune Berceanu.
Ideile lui Berceanu
- A propus Finantelor infiintarea unui fond national pentru exproprieri, care sa fie alimentat din banii de la privatizari, pentru a rezolva una dintre cele mai mari probleme ale infrastructurii.
- Va finaliza anul acesta circa 54 km de autostrada (la autostrada Transilvania si Moara Vlasiei-Ploiesti), dar numarul de kilometri de autostrada in executie va fi mai mic decat cel anuntat in programul de guvernare, adica 574 km.
- Daca linia de cale ferata Gara de Nord- Otopeni va avea succes, va realiza un traseu subteran de circa 2 km de la viitoarea statie de cale ferata, aflata langa Balotesti, pana la aeroport.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
