ZF a centralizat veniturile încasate din funcţia de bază şi din alte surse din declaraţiile de avere a şase persoane din administraţia publică: Gelu Ştefan Diaconu (şeful Fiscului), Gabriel Dumitraşcu (fostul şef al privatizărilor din Ministerul Economiei), Dan Manolescu (secretar de stat la Finanţe), Bogdan Stănescu (consilier la Ministerul Economiei), Vlad Stoica (şeful Cancelariei premierului) şi Geanina Puşcaşu (consiliera premierului). Aceste exemple ilustrează, de fapt, că pachetele salariale de la stat pentru unii bugetari sunt la fel de competitive precum cele din privat dacă se iau în calcul şi indemnizaţiile încasate ca membri în consiliile de administaţie/ adunarea generală a acţionarilor în băncile sau în companiile de stat sau cele din calitate de membru în comisii de privatizare sau de administrator special.
Astfel, cele mai recente date din declaraţia de avere a şefului Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu, arată că acesta reuşeşte să îşi majoreze veniturile anuale de până la de zece ori din funcţiile „conexe“ pe care le are Eximbank, CEC Bank, GDF Suez Energy şi Romgaz. Diaconu a ajuns anul trecut la un venit lunar mediu de 4.700 de lei din funcţia de bază de şef al ANAF, la care se adaugă alte 46.000 de lei pe lună din celelalte funcţii care, teoretic, nu îi ocupă mai mult de câteva ore pe lună.
De departe, cele mai „bănoase“ joburi secundare ale lui Diaconu sunt la Eximbank şi la CEC Bank, de unde a încasat, în medie, câte 20.000 de lei, respectiv 18.000 de lei pe lună anul trecut. Cum se explică un astfel de paradox?
„Situaţia este bizară, pare că suntem în două Românii diferite, în care regulile şi realităţile sunt altfel definite. În mediul privat nu se poate întâmpla aşa ceva, pentru că nu e normală o astfel de distribuţie în patru zări. Dacă eşti şeful ANAF şi trebuie să mergi în control la Eximbank, unde ai o funcţie secundară, cum îţi mai poţi păstra obiectivitatea?“, spune Sorin Roibu, managing partner în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane şi executive search Arthur Hunt.
Pe de altă parte, un salariu de 1.000 de euro pe lună este prea mic pentru un înalt oficial din administraţie, iar acest lucru a fost subliniat de mai multe ori de către premierul Victor Ponta, care are, la rândul lui, un salariu de circa 6.200 de lei net pe lună.
“Dacă un salariu de 1.000 de euro e corect pentru o funcţie de management în administraţie? Aceasta este o altă discuţie, dar situaţia actuală (de creştere a veniturilor prin funcţii secundare – n.red.) este un semnal clar care arată cât de putred este sistemul. Da, ar fi de dorit să ai 1.000 de euro salariul de bază într-o funcţie de conducere din administraţie şi, trimestrial, în funcţie de obiectivele de performanţă stabilite şi atinse, să poţi încasa venituri mai mari”, a mai spus Sorin Roibu.
Un alt exemplu este cel al lui Gabriel Dumitraşcu, cel care a ocupat funcţia de director general al direcţiei de privatizare din fostul departament pentru Energie (Ministerul Economiei), a încasat din funcţia de bază circa 7.300 de lei pe lună, iar din alte surse a mai obţinut câte aproape 38.000 de lei pe lună anul trecut, adică de peste cinci ori mai mult. În declaraţia sa de avere mai este precizat şi faptul că în perioada 2013- 2014 a acordat împrumuturi în nume personal în valoare de circa 311.000 de euro către patru persoane (Radu Iulian Leonard, Monica Cruceru, Constantin Dan Petreanu şi Nicuşor Năstase).
