Contextul extern tensionat, marcat de criza din Grecia, şi cel intern, caracterizat de accentuarea relaxării fiscale şi deraierea acordurilor cu finanţatorii externi, amplifică prudenţa şi determină schimbarea configuraţiei politicii monetare făcând improbabil un scenariu în care BNR să continue relaxarea politicii monetare.
Astfel, ciclul de relaxare a politicii monetare, prin care BNR a redus de nouă ori dobânda de politică monetară în 2014 şi 2015 şi a ajustat ratele RMO, a intrat în „vacanţă de vară“ pentru moment, consideră analiştii.
În perioada următoare BNR ar putea să prefere rate de dobândă mai ridicate pe termen scurt decât deprecieri mai semnificative ale leului determinate de factori externi, urmând să întărească controlul lichidităţii din piaţă. Iar unii analişti spun că nu este exclus ca în 2016, în cazul unei inflaţii negative, BNR să fie forţată să înceapă ciclul de întărire a politicii monetare pentru a mai echilibra mixul de politici macroeconomice şi a atenua caracterul prociclic al politicii fiscale.
Dobânda-cheie şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) au staţionat la şedinţa de politică monetară de miercuri, iar comunicatul transmis de banca centrală nu conţine indicii legate de schimbarea configuraţiei politicii monetare, după cum remarcă analiştii. Şi lipsesc referirile la implicaţiile relaxării fiscale în timp ce în luna mai BNR amintea în comunicat de incertitudinile care derivă din efectele modificărilor cadrului fiscal. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat, referitor la majorarea bruscă a deficitului cu aproape două puncte procentuale de la un an la altul, în urma măsurilor de relaxare fiscală din 2016, că denotă neseriozitate. „Nu sună deloc a seriozitate. Adică strângi economia şi apoi îi dai drumul. O majorare brutală cu două puncte procentuale de la an la an pune problema de seriozitate.“
În acest an mai sunt trei şedinţe de politică monetară, următoarea fiind în 4 august.
„Politica fiscal-bugetară care se prefigurează a fi prociclică după măsurile recente legate în special de Codul fiscal va necesita o reacţie probabil din partea politicii monetare pentru a mai reechilibra mixul de politici macroeconomice şi a preveni reinflamarea rapidă a dezechilibrelor macroeconomice. O politică fiscal-bugetară expansionistă într-un context în care PIB-ul efectiv va fi deja peste nivelul său potenţial de anul acesta complică foarte mult decizia de politică monetară. Dat fiind contextul extern foarte dificil, marcat de criza din Grecia, şi cel intern, caracterizat de reversarea cel puţin parţială a consolidării fiscale (anul electoral 2016 complică şi mai mult ecuaţia), devine improbabil un scenariu în care BNR să continue relaxarea politicii monetare“, spune Ionut Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal.
El apreciază că nu este exclus chiar ca într-un context de inflaţie totală negativă (până la jumătatea anului 2016), BNR să fie forţată la un moment dat în 2016 să înceapă ciclul de întărire a politicii monetare pentru a mai echilibra mixul de politici macroeconomice şi a atenua caracterul prociclic al politicii fiscale. ÑÎntr-o primă faza, probabil că BNR va întări controlul asupra lichidităţii din piaţă, ceea ce va determina o creştere a dobânzilor efective peste dobânda de politică monetară şi abia apoi probabil că BNR va lua în calcul o creştere a dobânzii de politică monetară“.
Însă, o combinaţie de politică fiscală "expansionistă cu una de politică monetară" întărită nu este una optimă pentru economie şi avem deja exemplul anilor premergatori crizei, atenţionează Dumitru.
Întrebat ce înseamnă o reconsiderare prudentă a ciclului politicii monetare şi pe ce perioadă se va întinde, guvernatorul BNR a afirmat că decizia a fost luată de principiu, iar componentele unei asemenea reconsiderări se referă la nivelurile pe care BNR le urmăreşte în final în ceea ce priveşte rata de politică monetară, rata rezervelor minime obligatorii, coridorul de variaţie, dar şi alţi indicatori, precum datoria netă. Pe de altă parte, reconsiderarea se referă la calendarul de luare a unor decizii.
Florian Libocor,economstul-şef al BRD-SocGen apreciază că „reconsiderarea prudentă a politicii monetare“ conţine două mesaje esenţiale cu privire la necesitatea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor, pe de o parte, şi recalibrarea politicii monetare în sensul de refacere a coordonării mix-ului de politici fiscal-monetare, în situaţia în care politica fiscală îşi schimbă conduita.
"Cred că ciclul de relaxare a politicii monetare a intrat în <vacanţa de vară> pentru moment. Caracteristicile de optim şi oportun ale acestei stări de fapt vor fi, cred, rediscutate în toamnă când vor exista informaţii suplimentare suficiente. O reducere suplimentară a dobânzii de politică monetară cu 25 puncte de bază (până la 1,5%), în ultimul trimestru, nu trebuie categoric exclusă, tot la fel cum nici regândirea măsurilor de relaxare fiscală, deja anunţate şi aprobate, nu trebuie categoric exclusă", susţine Libocor.
În mod cert conduita politicii monetare nu a ignorat factorii externi, precum Grecia, şi nici pe cei interni (indiferent de natura lor). De altfel, situaţia din Grecia a fost adresată şi este gestionată adecvat. "Este adevarat că filosofia grecilor poate surprinde şi îmi aduc aminte de celebra replică dată de Alexis Zorba zâmbind investitorului străin Basil la finalul celebrului film “Zorba Grecul“" "când funicularul se năruie, iar Basil este complet dezamăgit": „Hey boss, did you ever see a more splendiferous crash? “. Prin urmare, depinde din ce unghi priveşti lucrurile şi la ce te raportezi. Oricum, există consecinţe", povesteşte Libocor.
În contextul relaxării fiscale anunţate, ING Bank se aşteaptă ca ritmul de reducere a rezervelor minime obligatorii să fie mai lent decât anticipa anterior. "Probabil incertitudinile privind Grecia, în absenţa unei plase de siguranţă oferită de acordul cu instituţiile internaţionale, au convins banca centrală să oprească ciclul de relaxare monetară. În locul unei deprecieri mai semnificative determiantă de factori externi este mai probabil ca BNR să prefere rate de dobândă mai ridicate pe termen scurt“, apreciază Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.
ING se aşteaptă, în scenariul de bază, ca BNR să menţină rata dobânzii de politică monetară neschimbată la 1,75% până la începutul anului 2017 şi apreciază că presiunile infaţioniste determinate de cererea internă vor determina BNR să crească rata dobânzii cu 100 de puncte de bază în 2017.
Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania, aminteşte că guvernatorul BNR a subliniat importanţa cooperării cu instituţiile financiare internaţionale şi a semnalat păstrara tendinţei de politică monetară în viitorul apropriat.
Şeful BNR consideră că negocierile cu FMI şi Comisia Europeană vor continua, întrucât un acord cu instituţiile financiare nu reprezintă doar ancore pentru România, ci şi credibilitate, mai ales în contextul tensiunilor din Grecia şi al celui intern, pe fondul unor măsuri ample de relaxare fiscală.
