Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în prima lună a anului un excedent în scădere cu 16% faţă de ianuarie 2017, pe fondul deteriorării balanţei comerciale şi al unui avans nesemnificativ al excedentului balanţei serviciilor.
Astfel, excedentul din ianuarie a fost de 216 milioane euro, faţă de un excedent de 258 de milioane de euro în ianuarie 2017, potrivit datelor publicate de BNR la finalul săptămânii trecute.
Primele luni din an fac de obicei excedent de cont curent, aşa că o reducere a excedentului înregistrat în ianuarie este în tendinţa înregistrată în ultimii ani de deteriorare a balanţei şi este un lucru explicabil pentru că deficitul comercial – principalul responsabil pentru situaţia contului curent – a crescut în ianuarie cu 30%, de la 562 de milioane de euro în ianuarie 2017 la 731 de milioane de euro în ianuarie curent.
De cealaltă parte, excedentul exportului de servicii – care mai echilibrează contul curent – a crescut cu doar 0,5%, de la 596 de milioane de euro în ianuarie 2017 la 599 de milioane de euro în ianuarie curent. În aceeaşi vreme, nici investiţiile străine nu au strălucit în prima lună din an, scăzând cu 20% faţă de ianuarie 2017. Investiţiile străine au fost în ianuarie de 310 milioane de euro, faţă de 387 de milioane de euro în ianuarie 2017.
Anul trecut deficitul de cont curent a ajuns la 3,4% din PIB, cel mai înalt nivel din 2012 încoace. Pentru România este o situaţie care contrazice tendinţele din Uniune. Cele mai multe dintre ţările UE, inclusiv cele din regiune, înregistrează excedent comercial şi de cont curent, semn că profită de situaţia bună a economiei continetului pentru a-şi echilibra balanţele. România – cu o creştere economică record postcriză de 7% - înregistrează, dimpotrivă, deficite din ce în ce mai mari provocate chiar de natura acestei creşteri – o creştere care a venit anul trecut într-o proporţie de peste 90% din consum. Cum economia României nu a ţinut pasul cu excesul de cerere (generat de majorările de salarii), deficitele s-au adâncit.
Comisia Naţională de prognză vede pentru acest an un sold al contului curent de 2,8% din PIB, dar toate celelalte prognoze îl văd între 3,5 şi 4% din PIB. Într-un fel sau altul acest deficit este acoperit, dar dacă el se duce dincolo de 3-4% din PIB, pune probleme serioase echilibrului macroeconomic.
Datoria externă scade marginal
Aceleaşi date ale BNR arată că datoria externă totală (stat şi sectorul privat) a scăzut uşor de la 93,9 mld. euro la finalul lui ianuarie 2017 la 93,3 mld. euro la finalul lui ianuarie curent.
Datoria pe termen lung a însumat la finalul lui ianuarie 67,68 miliarde euro, reprezentând 72,5% din totalul datoriei externe, în scădere cu 1,6% faţă de 31 decembrie 2017. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de
25,6 mld. euro (27,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,7% faţă de 31 decembrie 2017. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 13,8% în luna ianuarie, comparativ cu 20,4% în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 ianuarie 2018 a fost de 5,5 luni, faţă de 5,4 luni la 31 decembrie 2017.