Eveniment

BNR se dezice de această creştere economică a României, cea mai mare din Europa: este dopată. Ministrul finanţelor: este sustenabilă

BNR se dezice de această creştere economică a...

Autor: Cristian Hostiuc

15.05.2016, 19:43 8155

Într-un semi-anonimat intern, România a înregistrat o creştere economică de 4,3% în trimestrul I 2016, faţă de trimestrul I 2015. Trimestru la trimestru (T1 2016/T42015) creşterea a fost de 1,6%, în condiţiile în care Uniunea Europeană a avut o creştere de 0,5%.

Germania, cea mai puternică ţară a Uniunii Europene, a avut un plus de 0,5% în T1 faţă de T1 2015.

Dacă această creştere economică a României din T1 nu a stârnit nicio reacţie pe piaţa internă (nu-mi amintesc ca guvernul Cioloş să fi făcut vreo conferinţă de presă sau să fi dat vreun comunicat prin care să remarce acest lucru), în schimb, în afară toate agenţiile care fac agenda zilnică au remarcat acest lucru.

De la Londra, ministrul finanţelor Anca Dragu spune că România are o creştere economică sustenabilă.

„România are o creştere economică sustenabilă, fapt recunoscut de instituţiile financiare internaţionale şi de agenţiile de rating. Accelerarea reformelor structurale şi a investiţiilor prin asigurarea unui mediu economic favorabil reprezintă priorităţi pentru acest Guvern”, spune ministrul Finanţelor după ce a bătut  în gondul de deschidere a unei şedinţe de tranzacţionare la Bursa din Londra.

La polul opus, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, Banca Naţională remarcă de mai mult timp însă şi susţine că această creştere economică este peste potenţialul României. Adică este forţat consumul  prin măsuri fiscale – reducerea TVA sau majorarea salariilor, importurile au revenit pe o creştere susţinută,  în timp ce investiţiile cresc foarte, foarte lent. De altfel, toţi oficialii BNR care ies în public atrag atenţia asupra acestei creşteri economice prociclice, avertizând că vor urma reacţii adverse.

Dacă în acest an România va avea o creştere economică ce va depăşi  4%, în 2017 va urma o încetinire, conform estimărilor FMI.

În ultimii patru ani, cele două reduceri de TVA (de la 24% la 9% pentru alimente şi de la 24% la 20% pentru celelalte bunuri şi servicii), reducerea CAS la angajator de la 23% la 18%, majorarea salariului minim pe economie de la 800 de lei la 1.250 de lei acum, scăderea dobânzilor bancare (de la 6% Robor la 3 luni în 2012 la 0,75% acum) au impulsionat consumul, care are în acest moment o rată de creştere de două cifre, într-o Europă în care creşterile consumului sunt zero şi ceva.

Creşterea consumului, reprimat în criză, a însemnat un balon de oxigen pentru economie, care ar fi trebuit să atragă şi creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă. Acest lucru s-a întâmplat mai puţin, în special din cauza statului, care a plătit aceste scăderi de TVA şi majorările de salarii la buget prin investiţii mai mici. Deşi costul finanţării este la un minim istoric, sectorul privat nu se aruncă la noi investiţii,  preferând să acumuleze cash în conturi şi să-şi plătească o parte din datorii.

Fondurile europene bat pasul pe loc şi în 2016, ceea ce nu va ajuta foarte mult economia.

Indiferent dacă această creştere economică este sustenabilă (ministrul finanţelor) sau dopată (BNR), economia românească trebuie să se pregătească pentru o creştere a inflaţiei care ar putea să aducă majorarea dobânzilor la lei (Robor), întâi la credite.

BNR a avertizat că nu stă degeaba şi se uită fără să facă nimic la acest dezmăţ fiscal. În consecinţă cursul a crescut cu un pas – de la 4,45 la 4,5 lei pentru un euro.

Legea dării în plată va tempera avântul creditării şi piaţa construcţiilor rezidenţiale, care începuse să-şi revină din criză.

Creditul de consum, care are un ritm de creştere de două cifre, îşi va epuiza din suflu şi din clienţi, ceea ce va crea băncilor o problemă, având în vedere că acest produs, alături de Prima casă, erau singurele care mergeau.

În 2017, când vor trece toate efectele “dopajului”, vom vedea cât de sustenabilă va fi această creştere economică şi cine a avut dreptate. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO