Premierul Emil Boc reia acuzaţii mai vechi, anume că fosta guvernare PNL, în principal fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu şi fostul ministrul de finanţe Varujan Vosganian ar fi "groparii crizei economice" prin cheltuielile pe care le-au angajat în 2008.
Datele bugetului general consolidat arată însă că în 2009, anul în care criza se instalase pe deplin în România şi care coincide cu primul an de mandat al premierului Emil Boc, ajustarea necesară nu s-a petrecut şi, în ciuda faptului că veniturile au luat-o la vale dramatic, cheltuielile bugetului general consolidat au continuat să crească.
Deşi activitatea economică scădea de la lună la lună, iar sectorul privat tăia din plin pentru a se adapta la veniturile pe care le încasa, bugetul statului continua să-şi majoreze cheltuielile.
În 2009, veniturile bugetului general consolidat s-au prăbuşit la 156, 6 mld. lei de la 164,4 mld. lei cu un an înainte, adică cu 7,8 mld. lei. În pofida acestui lucru, cheltuielile au crescut cu aproape patru miliarde de lei. Astfel că, dacă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a fost în 2008 de minus 24,6 mld. lei, aceasta a crescut în 2009 la 36,4 mld. lei. Creşterea deficitului nominal în bugetul general consolidat este explicabilă nu doar prin scăderea veniturilor, ci şi prin majorarea cheltuielilor, în chiar primul an de mandat al lui Emil Boc.
Dacă până la jumătatea lui 2008 unii oameni politici încă mai credeau că acestă criză va ocoli România, Emil Boc a venit în fruntea Guvernului având în faţă criza, ştiind că se va confrunta cu o scădere de venituri, lucru care ar fi trebuit să însemne, în primul rând, reducerea cheltuielilor guvernamentale şi nu majorarea lor, aşa cum s-a întâmplat. Între cei care s-au îndoit de furia crizei s-au numărat premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu. Şi tot aceştia au anunţat una dintre măsurile "trăsnet" ale lui 2009, anume împrumutul de 20 de mld. euro de la FMI şi alţi finanţatori internaţionali după ce luni întregi negaseră o astfel de ipoteză.
Anul 2009, primul an de mandat al premierului Boc, a fost unul ratat pentru reforma bugetului pentru că restructurarea aparatului bugetar s-a făcut în foarte mică măsură, iar cheltuielile nu au fost reduse. Economia s-a prăbuşit cu peste 7% în 2009 şi peste 1% anul trecut, în vreme ce premierul şi echipa sa "escortaţi" de FMI făceau proiecte de bugete care se bazau pe creştere economică.
Toată atenţia din 2009 a fost centrată pe alegerile prezidenţiale câştigate de Traian Băsescu, partenerul de guvernare al lui Emil Boc. Dar Traian Băsescu era preşedinte şi în 2009. Acelaşi preşedinte a anunţat în 2010 tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, această măsură aruncând din nou economia în recesiune. Ca urmare a creşterii TVA, încasările bugetului general consolidat au crescut cu aproape 12 mld. lei. Dar şi cheltuielile au ţinut pasul, ele crescând cu aproape 9 mld. lei, astfel că diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a însemnat în 2010 un minus de 33,3 mld. lei.
Premierul a ţinut luni în Parlament, la prezentarea bugetului, să critice opoziţia în următorii termeni: "Nu pot să-mi explic cum pot veni foşti prim-miniştri şi miniştri de finanţe să încerce să dea lecţii de economie, să prezinte scenarii de ieşire din criză când au fost groparii crizei economice din România şi când singurele soluţii pe care le au sunt cele populiste - să se mai dea".
În 2008 faţă de 2007, cheltuielile bugetului general consolidat cu crescut cu 52,6 mld. lei, în vreme ce veniturile au crescut cu 37,3 mld. lei. Acest lucru a accentuat soldul deficitului bugetului general consolidat de la 9,4 mld. lei în 2007 la 24,6 mld. lei în 2008.
Dar diferenţa dintre venituri şi cheltuieli s-a adâncit în 2009 (- 36,4 mld. lei) pentru că bugetul general consolidat a pierdut aproape nouă miliarde de lei, dar cheltuielile bugetului general consolidat au crescut faţă de anul anterior cu patru miliarde de lei.
La 10 luni din 2011, deficitul nominal este de 13,2 mld. lei, lucru care permite încadrarea în ţinta de deficit de 4,4% din PIB. Pentru 2012 Guvernul ţinteşte un deficit pe metoda cash de 1,9% din PIB, adică 11,2 mld. lei.
Legile bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale care prevăd cheltuieli ale bugetului general consolidat în 2012 de 206 mld. lei la venituri de 195 mld. lei a intrat luni în dezbaterea plenului Parlamentului, după ce săptămâna trecută a fost votat cu modificări neînsemnate de comisiile de specialitate ale Legislativului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
