Deşi politica fiscală este unul din atributele de suveranitate ale statelor, Comisia, prin vocea unui purtător de cuvânt, s-a arătat ieri nemulţumită de „propunerea unilaterală“ de reducere a TVA care ridică „semne de întrebare esenţiale“ şi a recomandat prudenţă. Motivul de îngrijorare semnalat de purtătorul de cuvânt al Executivului european Annika Breidthardt: reducerea fiscalităţii poate avea impact negativ asupra echilibrului bugetar.
O poziţie similară a exprimat FMI care, prin intermediul lui Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident în România, a susţinut că măsura va crea un deficit fiscal semnificativ, găsirea măsurilor compensatorii pentru acoperirea acestuia fiind foarte dificilă.
La rândul ei, opoziţia a cerut, prin vocea deputatei Andreea Vass, ca guvernul să prezinte astăzi impactul bugetar al măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în proiectul noului Cod fiscal.
Plenul Camerei Deputaţilor (cameră decizională) are pe ordinea de zi de astăzi proiectul de modificare a Codului fiscal care prevede reducerea TVA de la 24% la 19% începând cu 1 ianuarie, votat luni în unanimitate de Comisia de buget-finanţe.
Impactul bugerat al reducerii generale al TVA este de cel puţin 10 miliarde de lei anul, având în vedere că un punct de TVA aduce bugetului peste 2 mld. lei. Reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% decisă din iunie înseamnă un efort bugetar de 5 miliarde de lei anual. Alte goluri în buget s-ar putea înregistra din 2016 în urma eliminării din noul cod fiscal a impozitului pe dividende (2 mld. lei) şi a taxei pe stâlp (1,4 mld. lei). Reducerii accizelor va însemna şi ea un gol în buget de 3 mld. lei. În total, deci, ar fi peste 21 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 3% din PIB, la un produs intern brut anticipat în acest an de 700 mld. lei.
Comisia spune că, cu reduceri fiscal de acest nivel, România nu se va putea menţine în ţintele de deficit - intervenţia Comisiei fiind justificată aici de faptul că este „gardianul“ menţinerii echilibrului bugetar în UE - şi va atinge în 2016 un deficit bugetar de 3,5% din PIB. Comisia a cerut în mai României, în recomandările de ţară, încadrarea în 2016 într-un deficit structural de 1% din PIB (1,25% din PIB în 2015), ceea ce va fi foste greu având în vedere PIB-ul efectiv este peste PIB-ul potenţial.
„Pentru a rămâne cu deficitul structural la 1% din PIB conform angajamentelor asumate de România la nivel european, în condiţiile în care PIB-ul efectiv va continua să crească în anii următori cu circa 4%, iar cel potenţial cu doar 3%, în 2016 va trebui sa avem un buget construit cu un deficit bugetar mai mic de 1% din PIB, iar în 2 - 3 ani va trebui să avem bugete construite cu excedente. Aceasta situaţie va fi un test major pentru decidenţii de politici economice din România”, explică economistul Ionuţ Dumitru.
Comisia cere prudenţă în abordarea aspectelor fiscale şi un studiu de impact asupra efectelor măsurilor.
"Recentele misiuni tehnice au constatat semnale de progrese în politicile economice ale României, inclusiv în privinţa finanţelor publice. Cu toate acestea, noua propunere unilaterală de reducere a TVA-ului ridică semne de întrebare esenţiale şi poate avea un impact negativ asupra sustenabilităţii situaţiei fiscale a României. Succesul elementelor centrale ale sistemului trebuie menţinut, iar noi am recomanda precauţie, am recomanda o evaluare asupra efectelor înainte de luarea unei decizii de acest fel", a declarat ieri, în numele Comisiei Europene purtătorul de cuvânt al instituţiei.
Pe de altă parte PNL, prin voceea deputatei Andreea Vass, cere ca înainte de votul din Cameră de astăzi guvernul să prezinte impactul bugetar al modificăriiCodului fiscal.
PNL cere impactul bugetar pentru fiecare măsura în parte - şi per total (nominal), şi ca procent din PIB, dar şi explicaţii cu privire la modul în care va fi ajustat bugetul astfel încât el să rămână sustenabil iar România să-şi respecte obligaţiile asumate în Compactul Fiscal. De asemenea, liberalii vor ca guvernul să prezinte programul de convergenţă pe care România este obligată să-l retrimită Comisiei Europene cu proiecţiile pentru următorii 3 ani în noile condiţii de relaxare fiscală.
