Eveniment

BT: Respectati pasii sa nu pierdeti banii UE

BT: Respectati pasii sa nu pierdeti banii UE
26.04.2010, 23:05 62

Beneficiarii de fonduri europene trebuie sa priveasca banii dela UE ca pe o investitie pe termen lung care sa aduca valoarecompaniei, cea mai importanta etapa fiind cea de implementare aproiectului, in care, daca nu sunt respectate procedurile dincontractul de finantare firmele pot pierde grantul obtinut.

Tiberiu Moisa, directorul executiv al departamentului Clienticorporativi si IMM din cadrul Bancii Transilvania, spune cabeneficiarii isi asuma un risc major in momentul in careimplementeaza un proiect cu finantare europeana pentru ca pot primi mai putini bani de la UE decat si-aubugetat in cazul in care nu respecta pasii din proiect.

"Pentru a obtine fondurile de la UE trebuie respectateprocedurile pas cu pas. Un proiect bine implementat il scapa pebeneficiar de riscul de a rambursa sumele primite. Daca modul incare sunt cheltuiti banii nu e conform cu ceea ce scrie in proiect,beneficiarul se poate trezi ca trebuie sa cofinanteze cu o suma maimare decat a luat in calcul", a explicat Tiberiu Moisa in cadrulconferintei "Cum sa iei bani de la UE? Invata de la firmele care auprimit finantare europeana" organizat ieri de ZF la Cluj incolaborare cu Banca Transilvania, CEC Bank si casa de avocaturaBostina& Asociatii.

Pe de alta parte, el sustine ca pentru a nu avea probleme inimplementare solicitantii trebuie sa isi dimensioneze proiectulastfel incat sa poata sa-l sustina financiar.

"Oamenii s-au obisnuit sa faca proiecte pentru mai mult decatpot duce si cer suma maxima. Este bine ca in momentul in care ofirma vrea sa solicite finantare UE sa treaca si pe la banca si saapeleze la o firma de consultanta care sa o ajute pe tot parcursulproiectului."

Avocatul Alex Stoica, partener al casei de avocatura Bostina siAsociatii, spune ca se poate ajunge chiar la condamnari in instantain cazul in care nu se respecta toate conditiile din contractul definantare.

"Adevaratele probleme intervin in perioada de implementare aproiectelor. Avem experienta fondurilor de preaderare care au dejaprobleme intr-o proportie insemnata si sunt dosare care au ajuns ininstanta pentru ca nu au respectat conditiile contractuale." El daca exemplu situatia in care pe perioada de valabilitate acontractului intervin modificari de natura sa afecteze obiectivulproiectului sau modificari care afecteaza conditiile deeligibilitate prevazute pentru apelul de proiecte in cadrul caruias-a obtinut finantarea nerambursabila. "In acest caz proiectulpoate fi declarat neeligibil pentru finantare, finantareanerambursabila se va sista, iar sumele acordate pana in acel momentse vor recupera in conformitate cu legislatia nationala siprevederile contractuale."

In implementarea proiectului un rol important il are nu numaifirma de consultanta care a intocmit proiectul si care ajuta firmala finalizarea lui, ci mai ales beneficiarul. "Sunt firme care aucastigat proiectul si nu se implica in implementare, nu se gandescca este business-ul lor, proiectul lor si lasa in seama firmei deconsultanta etapele de finalizare. Beneficiarul trebuie sa seimplice in toate etapele pentru ca proiectul sa aiba succes petermen lung", explica Alina Dan, economic project manager in firmade consultanta Pegas care are 125 de proiecte de finantari europenederulate.

Pe de alta parte, firmele trebuie sa invete notiunea departeneriat cu bancile, autoritatile care gestioneaza fondurileeuropene, firmele de consultanta si sa inteleaga ca nu oriceproiect se poate finanta cu bani de la UE. "Este nevoie de un alttip de gandire economica si de piata. Trebuie sa intelegem cabancile nu sunt societati filantropice. Firmele trebuie sa invetenotiunea de parteneriat", considera fostul ministru al integrariiVasile Puscas, care este senior adviser in cadrul BanciiTransilvania.

El spune ca posibilii beneficiari trebuie sa-si schimbementalitatea si sa priveasca fondurile europene ca investitii, nuca asistenta din partea UE. "Trebuie sa gandim in termeni deinvestitie. Vedem fondurile europene ca asistenta, cand de faptsunt fonduri pentru investitii, care trebuie tratate ca ceva dedurata, nu conjunctural. Banii trebuie utilizati ca sa producavaloare."

Pentru a nu suporta penalitati, posibilii beneficiari trebuie sase gandeasca nu doar la proiect in sine, ci la intreg fluxulinvestitional, sustine Vasile Puscas. "Atitudinea posibililorbeneficiari nu trebuie sa fie doar cum sa ia bani europeni. Eitrebuie sa priveasca intregul flux de la cum pot obtineprefinantare pana la evaluare si implementare."

El considera ca pentru a putea atrage cele peste 30 mld. euro,bani pe care tara noastra ii are alocati de la UE in perioada2007-2013, Romania trebuie sa-si modernizeze capacitateaadministrativa si sa invete dinexperienta statelor care au folosit eficient acesti bani, pentru areusi sa creasca rata de absorbtie.

"In primii ani de la aderare media europeana la absorbtiafondurilor este de 30%. Rata de absorbtie a Romaniei este de circa10% dupa primii trei ani de la intrarea in UE. Cehia, Slovacia,Polonia, datorita faptului ca au folosit eficient fondurile si auinvestit li s-a alocat in plus 1 mld. euro. Romania trebuie sa-sidezvolte capacitatea administrativa pentru a atrage fondurilepentru ca banii sunt administrati de autoritatile de managementcreate de guvern."

Pana in prezent, in conturile beneficiarilor au intrat inperioada 2007-2010 peste 1,5 mil. euro de la UE, din fonduristructurale si fonduri pentru agricultura, iar pentru acest anautoritatile au bugetat plati de 4,3 mld. euro.

CEC Bank a acordat cofinantari pentru 2.250 de dosare depuse desolicitantii de fonduri europene, valoarea totala ridicandu-se lapeste 184 mil. lei. "Este preferabil ca beneficiarii sa treaca sipe la banca inainte de a scrie proiectele. In principal, dacafirmele au venit la noi cu proiecte castigate le-am dat creditepentru cofinantare. Cele mai multe finantari le-am acordat pentrubeneficiarii de fonduri europene pentru agricultura, am finantat sitehnica medicala sau fabrici de preparare a carnii", spune DorelViorel Cotet, director sucursala CEC Bank Cluj-Napoca.

Cu toate ca procedura de accesare a banilor este birocratica sigreoaie, beneficiarii spun ca obtinerea unei finantarinerambursabile merita efortul. "Inca din 2007 stiam de acestefonduri europene. Am aplicat pentru o finantare nerambursabila in2008 si a durat un an pana sa semnam contractul cu autoritatile.Chiar daca sunt multe piedici si birocratia este intinsa la limita,banii acestia nerambursabili trebuie accesati. Noi vrem saimplementam mai multe proiecte cu fonduri europene", spune SeptimiuSuciu directorul general al firmei de studii de piata si cercetaresociala Metro Media Transilvania din Cluj-Napoca, care a primit13.500 de euro de la UE pentru echipamente IT si decomunicatii.

"Am intampinat tot felul de probleme, de la realizareaproiectului la finantarea acestuia. Pentru ca sunt multe aspecteprocedurale pe care nu ai cum sa le rezolvi singur este bine saapelezi la o firma de consultanta care sa te ajute si laimplementare. Firmele trebuie sa mai tina cont si de faptul catrebuie sa aiba bani in avans pentru a realiza investitia pe careapoi, pe baza cererii de rambursare, sa-i deconteze de la UE",spune Suciu.

La nivelul judetului Cluj sunt in derulare mai multe proiectemari de investitii pentru care urmeaza sa se obtina finantareeuropeana.

"Primaria a obtinut aviz de la Comisia Europeana pentru PlanulIntegrat de Dezvoltare Urbana, prin care urmeaza sa intre circa 82mil. euro de la UE prin Programul Operational Regional. Vor fireabilitate liniile de tramvai, vom moderniza si extinde sistemulde transport in comun in localitatile vecine, vom introducesistemul de ticketing pe liniile de transport in comun. Vomrestructura Parcul Central, vom realiza si o retea de trasee decicloturism, biciclistii vor avea o retea de statii deself-service", spune Radu Moisin, viceprimarul orasuluiCluj-Napoca.

In acelasi timp, Consiliul Judetean cofinanteaza cu circa 200mil. euro proiecte de investitii in infrastructura, in regiuneanord-vest care cuprinde judetele Cluj, Bihor, Salaj,Bistrita-Nasaud, Maramures si Satu-Mare. "Suntem atat beneficiari,cat si parteneri in mai multe proiecte care se deruleaza la nivelulregiunii nord-vest. Cea mai mare finantare o va obtine compania deapa Somes, unde Consiliul Judetean este actionar, care va primi ofinantare de 138 mil.

euro pentru imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa,canalizare si epurare in zona Cluj-Salaj", spune Florin Marginean,consilier in cadrul Serviciului Dezvoltare Regionala si LocalaCluj.

Si pentru a obtine sprijin nerambursabil de 1.500 de euro anualpentru o ferma de semi-subzistenta autoritatile clujene se asteaptacel putin la dublarea numarului de proiecte depuse de miciifermieri. Proiectele pot fi depuse pana pe 14 mai, la sesiuneaorganizata anul trecut, la nivelul judetului Cluj-Napoca fiinddeclarate eligibile 121 de proiecte.

"De cand s-a lansat programul in aprilie fermierii ne suna sa seintereseze si lucreaza la documentatie. Ne asteptam la 300-500 deproiecte depuse", spune Lorinczi Zoltan, coordonator al dezvoltariirurale din Directia pentru agricultura din judetul Cluj (DADR).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO