Eveniment

Bucureşti, capitală europeană. Călătorii aşteaptă şi jumătate de oră în staţie pentru un autobuz, dar RATB îi ignoră

Autor: Bogdan Alecu

04.11.2016, 00:07 4725

Peste 77.000 de persoane lucrează în clădirile de birouri din zona Barbu Văcărescu, Floreasca şi Dimitrie Pompeiu care depind aproape integral de metroul supraaglomerat, în timp ce autobuzele şi tramvaiele RATB-ului sunt vechi şi uzate, nu au benzi unice şi nici o cale de rulare modernă.

„Precizăm că aceste lucrări se realizează în prezent în cadrul unor proiecte unice, iniţiate de Primăria Municipiului Bucureşti, întrucât este necesar ca lucrările de reabilitare a liniilor de tramvai, a sistemelor de apă, canal, gaze, electricitate şi de refacere a părţii carosabile să se desfăşoare simultan”, a declarat pentru ZF Constantin Tobescu, şef Birou Relaţii Publice în cadrul Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB).

Ilinca Păun, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară Colliers International, spune că dezvoltatorii din zona Barbu Văcărescu şi Pipera au avut discuţii cu primăria locală, însă orice autorizaţie nouă întârzie extrem de mult.

„Pe Barbu Văcărescu nu există o pasarelă de la me­trou către cele două străzi. Este un element urgent care tre­buie realizat. Zona ar merita şi un tramvai mo­der­­nizat. Ar merita o pasarelă simplă pietonală. Au exis­tat discuţii, dar la primărie se tot schimbă oameni şi acum sunt blo­cate autorizaţiile pentru că este an elec­toral şi teamă de acuzaţii de corupţie. Ce blochează acum piaţa imobiliară şi construcţiile este sistemul de au­to­rizări – au­to­rizaţia de construcţii şi cea de incendiu”, a spus I­linca Păun.

În timp ce actualul primar al Capitalei avea în programul electoral introducerea transportului în comun gratuit, companii precum Oracle, care are aproape 50.000 mp de birouri în zona de nord, oferă, în medie, un salariu net lunar de peste 6.000 de lei. Mai mult, o treime din corporatişti vin la serviciu cu maşina personală sau de serviciu, în timp ce în acea zonă există foarte puţine locuri de parcare publice, iar ei parchează unde acest lucru este interzis.

Bucureştiul are în prezent 139 km de linie ferată pentru tramvai, din care numai o parte este modernizată. Spre exemplu, pe Barbu Văcărescu, unde în ultimii ani s-au construit cele mai înalte şi moderne clădiri de birouri din România, linia de tramvai nu este modernizată, iar pe aceasta circulă tramvaie vechi, fără aer condiţionat şi aflate într-o stare avansată de degradare. Astfel, din cele aproape 500 de tramvaie pe care le are RATB-ul, dintre care între 250 şi 300 sunt în circulaţie, numai trei oferă condiţii decente de transport. Din total, mai bine de jumătate din tramvaie au un grad de uzură de peste 100%.

Pe de altă parte, regia autonomă plănuieşte demararea modernizării tramvaielor, însă întâi are în vedere retehnologizarea Uzinei de Reparaţii RATB, unde s-au construit deja tramvaiele noi Bucur LF şi unde pot fi reabilitate vehiculele mai vechi.

„Avem deja în circulaţie 15 tramvaie Bucur LF, construite integral în Uzina RATB, ultimele două tramvaie fiind echipate cu sistem de aer condiţionat. Avem, de asemenea, în proiect, un prototip de tramvai Bucur LF cu o capacitate de transport mai mare (cu patru module în loc de trei)”, a spus Constantin Tobescu.

În ceea ce priveşte autobuzele RATB, din cele 1.000 de autobuze Mercedes Citaro achiziţionate în trecut, regia autonomă are în circulaţie un număr de 712 vehicule, conform programului în vigoare.

„În prezent se pregăteşte documentaţia pentru demararea procedurilor de licitaţie în vederea achiziţiei de 500 de autobuze noi. Autoritatea achizitoare este Primăria Municipiului Bucureşti”, au spus oficialii RATB.

Din parcul actual, 500 de autobuze abia respectă normele de poluare Euro 3 şi au peste 10 ani vechime şi cel puţin 450.000 km parcurşi, ceea ce înseamnă că sunt o sursă puternică de poluare, neavând nici măcar filtru de particule. Tot jumătate din parcul de autobuze nu are aer condiţionat, iar în staţie timpul mediu de aşteptare este între 10 şi 15 minute din cauza lipsei benzilor unice. În Budapesta spre exemplu, un călător aşteaptă 3 minute pentru un autobuz.

Miza transportului în comun o reprezintă benzile unice, astfel încât pe lângă numărul mai mare de autobuze să crească şi eficienţa lor. În momentul actual, traficul aglomerat îngreunează circulaţia autobuzelor, iar în loc ca acestea să fie mai rapide decât un autoturism (prin benzi dedicate), acestea sunt mai încete şi vin la diferenţe de zeci de minute în staţie.

„Proiectul benzilor unice va fi derulat de Primăria Municipiului Bucureşti. RATB a înaintat propuneri pentru amenajarea benzilor dedicate pe 12 artere, într-o primă etapă”, susţine Constantin Tobescu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO