Deşi au trecut trei ani de când România a intrat în cel de-al doilea exerciţiu prin care poate obţine finanţări „gratuite“ de la Uniunea Europeană, în regiunea Bucureşti-Ilfov nu s-a semnat niciun contract de finanţare pentru proiectele de infrastructură.
„Majoritatea proiectelor au picat la prima fază. Nu au reuşit să întocmească o documentaţie atât de stufoasă, cu foarte multe anexe. Sperăm că potenţialii beneficiari au învăţat ceva alături de consultanţi. Este posibil ca unele proiecte să fi fost respinse pentru că potenţialii beneficiari nu au avut nişte consultanţi foarte buni de aceea nu au reuşit să întocmească documentaţia“, a spus Simona Curpan, expert în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, organismul care intermediază legătura dintre cei care depun proiecte pentru obţinerea de fonduri europene şi autorităţile responsabile de verificarea şi acordarea plăţilor pentru aceste proiecte.
Regiunea Bucureşti-Ilfov are la dispoziţie, în perioada 2014- 2020, fonduri nerambursabile în valoare de aproape 450 mil. euro, bani care ar trebui folosiţi pentru investiţii în modernizarea producţiei realizate de firmele mici şi mijlocii, proiecte de eficienţă energetică a clădirilor publice sau chiar a iluminatului public, restaurarea clădirilor de patrimoniu, modernizarea şcolilor sau investiţii în infrastructura de sănătate. Aceste finanţări sunt puse la dispoziţie prin intermediul Programului Operaţional Regional.
Cu toate acestea, pentru majoritatea liniilor de finanţare ghidurile solicitanţilor – documentele care arată paşii pe care trebuie să îi parcurgă un potenţial beneficiar de fonduri europene - au fost lansate abia anul trecut, iar pentru unele axe de finanţare încă nu există aceste „norme“ pentru depunerea de proiecte.
Spre exemplu, pentru trei domenii de finanţare pentru care s-au putut depune proiecte în regiunea Bucureşti-Ilfov (pentru proiecte de eficienţă energetică pentru clădiri ale statului, pentru restaurarea de monumente istorice şi pentru modernizarea spaţiilor publice) au fost depuse în total 84 de proiecte de finanţare, din care au fost respinse aproape jumătate (39 de proiecte), iar 42 au fost considerate finanţabile (adică au fost scrise bine şi sunt propuse spre finanţare).
Aceste 42 de proiecte declarate „admise“ pentru finanţare au solicitat bani europeni în cuantum de circa 19 milioane de euro. Cu toate acestea, până în prezent nu s-a semnat niciun contract de finanţare cu cei care au depus proiecte şi care au fost admise.
