Eveniment

Bugetele de la Muncă, Educaţie şi al asigurărilor sociale. Pe hârtie, totul e roz: „Primul salariu“, „Prima chirie“, pensii şi salarii majorate, 500 de creşe şi grădiniţe noi

Bugetele de la Muncă, Educaţie şi al asigurărilor...

Autor: Adelina Mihai

24.01.2017, 00:07 1882

I. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale

 

Primul salariu şi prima chirie, noutăţile din bugetul Ministerului Muncii

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are pentru anul acesta un buget de 36,7 mld. lei, în creştere cu 2,57% faţă de bugetul proiectat pentru 2016.

Printre programele noi incluse în bugetul acestui minister anul acesta se află „Prima chirie“ şi „Primul salariu“. Astfel, familiile cu venituri de sub 5.000 de lei pe lună pot primi o subvenţie pentru chirie şi utilităţi (statul acoperind 75% din costul acestora), dar de maximum 900 de lei/lună pentru fiecare angajat. Programul se adresează persoanelor care îşi găsesc un loc de muncă la o distanţă de 50 km faţă de locul de reşedinţă în acest an.

De asemenea, prin programul „Primul salariu“, Ministerul Muncii vrea să garanteze un salariu de încadrare absolvenţilor facultăţilor acreditate în cuantum de 2.500 de lei brut pe lună timp de trei ani. În plus, firmele care îi angajează pe tinerii licenţiaţi vor primi subvenţii de 50% din cheluiala salarială, cu condiţia să menţină angajarea timp de 5 ani.

În ceea ce priveşte salarizarea din sectorul bugetar, planul Ministerului Muncii prevede creşterea medie a salariului pentru bugetari cu 20% anul acesta.

„În trimestrul I din 2017 vor creşte cu 15% salariile din educaţie şi sănătate, cu 20% salariile din administraţia publică locală şi cu 50% salariile angajaţilor din instituţiile de cultură, în trimestrul III din 2017 salariile din educaţie şi cercetare vor creşte cu 20%, iar salariile angajaţilor din insti­tuţiile de cultură vor creşte cu 50%“, se arată în bugetul pentru 2017. De asemenea, guvernul vrea să introducă o primă care să îi motiveze pe tineri să se înregistreze în Serviciul Public de Ocupare, primă în valoare de 500 de lei (indicatorul social de referinţă). Această primă ar urma să înlocuiască indemnizaţia de şomaj acordată tinerilor de 16-24 de ani care termină o formă de învăţământ şi nu reuşesc să se angajeze.

 

Firmele vor primi peste 1.000 de lei pentru fiecare tânăr „ucenic“ sau „intern“

Angajatorii care încheie contracte de ucenicie vor primi de la stat 1.125 de lei pe lună din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din fonduri europene, în timp ce firmele care primesc în internship absolvenţi de facultate (cu care încheie contracte de stagiu) vor primi câte 1.350 de lei/lună, tot din bugetul pentru şomaj sau din fonduri europene. În plus, firmele care transformă contractele de internship în contracte pe perioadă nedeterminată vor primi din partea statului câte 1.000 de euro per angajat. Condiţia e ca firma să menţină respectivii amgajaţi minimum doi ani, începând cu anul 2018.

 

Bugetul pentru asistenţă socială, cu 860 mil. lei peste nivelul din 2016

Pentru 2017, bugetul pentru finanţarea beneficiilor de asistenţă socială este de 12,56 mld. lei, în creştere cu 0,86 mld. lei faţă de anul trecut. Din categoria beneficiilor sociale a căror valoare va fi majorată, în bugetul Ministerului Muncii se menţionează creşterea cuantumului stimulentului de inserţie pentru părinţii care se întorc la serviciu înainte de finalizarea concediului pentru creşterea copiilor. Astfel, din trimestrul II al acestui an, valoarea acestui sti­mulent de inserţie va creşte de la circa 530 de lei pe lună la 650 de lei pe lună.

 
 

II. Pensii

 

Punctul de pensie creşte cu 9% de la jumătatea anului, până la 1.000 de lei

Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat de anul acesta au fost estimate la 57,5 milioane lei, în creştere cu 8,7% faţă de anul trecut.

Cei mai mulţi bani din acest buget (99,8%) se vor duce pe plata pensiilor celor 5 mi­lioane de pensionari, iar circa 130 de milioane de lei vor fi alocaţi pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Construcţia bugetului asigurărilor sociale de anul acesta a luat în calcul majorarea cu 5,25% a valorii punctului de pensie începând cu luna ianuarie a acestui an până la 917,5 lei. De asemenea, punctul de pensie va continua să crească la 1 iulie, când va ajunge la 1.000 de lei (deci va creşte cu circa 9% faţă de nivelul actual).

La capitolul venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat, în legea bugetului pentru anul acesta se arată faptul că o sursă importantă de venituri o reprezintă contestata măsură de limitare a plafonului maxim de 5 câştiguri salariale medii brute la calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de salariaţi şi angajatorii acestora.

În plus, veniturile bugetului de pensii vor fi majorate şi ca urmare a creşterii semnificative a salariului mediu pe economie, care va ajunge la 3.131 de lei brut anul acesta, în creştere cu 11% faţă de nivelul estimat 2016 (de 2.815 lei brut/ lună).

Alte măsuri cu impact în bugetul de pensii de anul acesta mai sunt: majorarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, începând cu 1 fe­bruarie 2017, la 520 lei, eliminarea contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii sau eliminarea impozitului pe venit pentru veniturile din pensie mai mici sau egale cu 2.000 lei începând cu luna februarie 2017.

 

III. Ministerul Educaţiei Naţionale

 

Construcţia a 500 de noi creşe şi grădiniţe şi atragerea studenţilor străini, printre priorităţile de la Educaţie

Bugetul Ministerului Educaţiei este proiectat anul acesta la valoarea de 8,23 mld. de lei, în scădere cu 7,89% faţă de anul 2016.

Totuşi, sumele nu reflectă bugetul întreg alocat educaţiei, în acest buget nefiind incluse cheltuielile administraţiilor locale, ale căror cheluieli se văd abia după execuţia bugetară.

În proiectul de buget pentru anul acesta al Ministerului Educaţiei sunt prezentate o serie de priorităţi strategice pe termen mediu, printre care se află o serie de ţinte pentru perioada 2017-2020, şi anume: procentul celor care părăsesc timpuriu şcoala să fie sub 11,3% (faţă de 19,1%, cât era în 2015),  cel puţin 26,7% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani să aibă finalizate studiile universitare (faţă de 25,6% în 2015) şi cel puţin 10% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani să participe la învăţarea pe tot parcursul vieţii (faţă de 1,3% în 2015, potrivit Eurostat).

De asemenea, oficialii din Ministerul Educaţiei mai au în plan construcţia a 2.000 de creşe şi grădiniţe până în 2020.

„Construcţia a 500 de noi creşe, grădiniţe şi unităţi after-school în 2017 şi a încă 2.000 în perspectiva 2020, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat şi în zone izolate“, se arată în proiectul de buget al Ministerului Educaţiei.

De asemenea, un alt obiectiv al Ministerului Edu­caţiei coincide cu viziunea actua­lului ministru, Pavel Năstase, fostul rector al Academiei de Studii Eco­nomice. Pe vremea când era rector, Pavel Năstase a vorbit în mod constant despre nevoia creşterii competitivităţii universităţilor prin interna­ţionalizare, prin crearea de programe în limbi străine sau prin participarea studenţilor şi a profesorilor la dezbateri inter­naţionale.

„Încurajarea internaţionalizării universităţilor româneşti, prin creş­terea calităţii, dezvoltarea progra­melor de studii în limbi străine şi promovarea ofertei educaţio­nale, în vederea atragerii de studenţi străini, inclusiv din ţări terţe (peste 20.000 pe an), precum şi pentru furnizarea de forţă de muncă calificată pentru companiile care operează în România“, se mai arată în proiectul de buget al Ministerului Educaţiei.

 

Oamenii de afaceri: Media salariului din sectorul public este cu 54% mai mare decât cea din mediul privat

Creşterea salariilor în sectorul public aduce o „competiţie nesănătoasă“ între stat şi privat, iar creşterea salariilor bugetarilor creşte atractivitatea acestui sector, ceea ce afectează economia privată, spun reprezentanţii organizaţiei oamenilor de afaceri Romanian Business Leaders.

„Mulţi români preferă să migreze spre sectorul public, unde viaţa de angajat este mai confortabilă, lipsită de evaluări ale performanţei şi unde, deşi creşterile salariale sunt mici, sunt constante. Astăzi, media salariului în sectorul public este cu 54% mai mare decât media din sectorul privat. Ceea ce creează o problemă suplimentară în economia reală, şi aşa constrânsă de lipsa angajaţilor“, au spus reprezentanţii Romanian Business Leaders, organizaţie care a analizat impactul unor măsuri luate de guvern în ultimele trei săptămâni.

Într-adevăr, datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în 2015, salariul mediu an angajaţilor din instituţiile deţinute integral de stat a fost de

2.440 de lei net pe lună, mai mare cu aproape 60% faţă de salariul mediu al angajaţilor din instituţiile cu proprietate privată (1.536 de lei net/lună).

„Susţinem, fără îndoială, creşterea salariilor în sectorul public, ca modalitate de a atrage buni profesionişti. Acest lucru trebuie însă să fie condiţionat de evaluarea performanţei, scăderea personalului bugetar şi încadrarea într-un buget fix total“, se mai arată în document.

Oamenii de afaceri spun că măsurile guvernului din ultima perioadă „arată consecinţe negative pentru milioane de angajaţi şi sute de mii de firme“, referindu-se, printre altele, la creşterea taxării prin anularea plafonului de cinci salarii pentru plata CAS şi CASS, creşterea salariului minim pe economie, noul regim de taxare pentru microîntreprinderi sau creşterea salariilor bugetarilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO