Eveniment

Bugetul pentru irigaţii s-a triplat faţă de anul trecut, dar mai este nevoie de peste 1 mld. euro pentru refacerea sistemului

Bugetul pentru irigaţii s-a triplat faţă de anul...

Autor: Roana Rotaru

28.01.2016, 00:04 294
Bugetul alocat pentru refacerea sistemului de irigaţii s-a triplat în 2016 faţă de anul trecut, ajungând 143 de milioane de euro, dar mai este nevoie de peste un miliard de euro pentru ca el să fie refăcut până în 2020, cum se intenţionează.

Bugetul alocat pentru irigaţii în anii precedenţi era în jur de 45 de milioane de euro (media ultimilor trei ani).

Fostul ministru al agriculturii Daniel Constantin estima că pentru refacerea întregului sistem de irigaţii din România este nevoie de 1,4 miliarde de euro, adică în jur de 150 de milioane de euro anual, astfel ca în decurs de şapte ani infrastructura principală de irigaţii să fie refăcută.  „Pe termen lung este realizabil şi necesar planul Ministerului Agriculturii de a reface întregul sistem de irigaţii din România până în 2020. Pentru primul an va fi alocată o sumă mai mică care nu va afecta pe termen lung cei şapte ani, pentru cât au alocat banii.

În primul an nu este nevoie de bani mulţi, aceş­tia merg spre studiile de fezabilitate pentru a pregăti viitoarele investiţii. E un proiect naţional agreat de toate partidele. Indiferent cine va guverna, banii aceştia rămân prinşi în viitoarele bugete“, a declarat pentru ZF Valeriu Steriu, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor.

În 1989 suprafaţa irigată a României era de 3,2 milioane de hectare, faţă de 145.000 de hectare irigate la sfârşitul anului 2014.

Lipsa unui sistem eficient de irigare este unul dintre principalele motive pentru rezultatele slabe din producţia agricolă anuală, deoarece agricultură românescă este încă prea dependentă de condiţiile meteorologice.

Sistemele de irigaţii construite în perioada 1960–1990 sunt, în mare parte, degradate şi nefuncţionale sau neutilizate de circa 20 de ani, conform unui studiu realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

„Noi nu avem sistem de irigaţii în Şeitin. Sistemele de irigaţii toate au fost distruse, furate, staţiile de pompare la fel, canalele astupate, cu toate că apa e la 500 de metri de noi, din râul Mureş. Deci la Şeitin nu este niciun hectar irigat din 5.000 de hectare cât e terenul arabil“, a explicat Neculai Rotaru, un fermier din judeţul Arad care deţine 400 de hectare de pământ unde cultivă porumb, grâu, rapiţă şi floarea-soarelui şi din care pierde anual 30% din cauza secetei.

Seceta afectează producţia agricolă mai cu seamă în Câmpia Română, Dobrogea şi sudul  Moldovei, zone unde se găsesc şi cele mai întinse sisteme de irigaţii, dar care nu funcţionează.

„Terenul nostru nu este irigat, se inundă singur dacă îl inundă Dumnezeu. Noi avem instalaţii, dar din păcate nu avem ce să facem cu ele.  Fără o sursă de apă nu fac doi bani. Suntem în zona unui canal de irigaţii făcut de pe vremea lui Ceauşescu care e în proprietatea statului. Întrebaţi statul câtă apă bagă în canalul respectiv ca să ne asigure apă pe care să o împrăştii pe câmp cu instalaţiile care sunt ale mele şi în care am investit“, a declarat Mihai Anghel – acţionar majoritar al companiei Cerealcom Dolj.

În anul 2015, contribuţia agriculturii la Produsul Intern Brut (PIB) riscă să fie negativă pentru că a fost un an secetos şi nu a existat apă în canale. În 2014 producţia agricolă a fost mai bună pentru că a fost un an ploios, agricultura contribuind cu 4,8% la formarea PIB. În 2004 contribuţia agriculturii la PIB a fost de 13%.

Chiar dacă există o suprafaţă amenajată cu sisteme de irigaţii funcţionale, mulţi fermierii nu solicită să le fie livrată apa din cauza costurilor ridicate pe metru cub de apă, care variază în funcţie de altitudinea locului de livrare. Tariful se stabileşte la 1.000 de metri cubi. Tariful mediu în 2015 pentru această cantitate a fost de 155 de lei.

„Există pierderi de apă de la locul unde pleacă apa, până la locul unde este necesară pentru fermieri. Pierderile de apă sunt cauzate de canalele de apă care nu au o impermeabilitate eficientă. Aceste pierderi sunt de foarte multe ori în defavoarea fermierului care trebuie să plătească adesea de când pleacă apa pe canal.“ a explicat Valeriu Steriu, Vicepreşedintele Comisiei de Agricultură

Agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale economiei româneşti şi continuă să fie una dintre cele mai importante surse de venit în mediul rural. Conform unui studiu Eurostat publicat în 2012, România era pe locul doi (după Polonia) în topul statelor UE cu cea mai mare forţă de muncă angajată în sectorul agricol, şi anume 1,6 milioane de persoane.

 

Nu se anunţă deocamdată un an secetos

Administraţia Naţională de Meteorologie susţine că în primele trei luni din an vremea va fi în limitele normale, cu un uşor excedent de precipitaţii. Acest lucru ar putea fi benefic având în vedere seceta care a lovit România anul trecut şi care face ca agricultura – dependentă de vreme – să aibă în 2015 un aport negativ la creşterea economică. Pe de altă parte, institutul meteorologic britanic Met Office susţine că efectele încălzirii globale vor fi resimţite în continuare, iar anul 2016 are toate şansele să fie chiar mai cald decât 2015. „Este foarte probabil ca 2014, 2015 şi 2016 să se numere printre cei mai călduroşi ani măsuraţi vreodată“ pe planetă, a afirmat Rowan Sutton, profesor la Centrul Naţional de Ştiinţe Atmosferice, pentru BBC.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO