Businessul contrazice BNR: Scăderea dobânzii este vitală pentru relansarea consumului. De ce credeţi că BNR susţine că relansarea consumului nu are legătură cu reducerea dobânzii ?

13 oct 2011 Autor: Ciprian Botea

Analişti şi oameni de business se declară surprinşi de afirmaţiile oficialilor BNR că reducerea dobânzii de politică monetară nu ar duce la relansarea consumului. "Am reprezenta o excepţie de la funcţionarea economiei de piaţă", spun analiştii.

Reducerea dobânzii-cheie a BNR ar fi o măsură care ar ajuta statul să se împrumute mai ieftin şi implicit ar susţine şi economia, iar BNR face notă discordantă faţă de alte bănci centrale fiind mai preocupată de apărarea cursului decât de stimularea economiei, care are mare nevoie de un semnal de încurajare, consideră mai mulţi analişti.

Nici discursul despre încurajarea creditului în lei nu are suport fără semnale de reducere a dobânzii.

Adrian Vasilescu, perceput pe piaţă ca o voce a guvernatorului BNR Mugur Isărescu al cărui consilier este, a susţinut într-un articol publicat ieri în Ziarul Financiar că nu există absolut nicio legătură între revenirea consumului şi reducerea dobânzii-cheie la lei, deoarece politica de creditare a băncilor nu ţine cont neapărat de deciziile BNR, iar bancherii ţin sus dobânzile la credite chiar dacă inflaţia a scăzut puternic. "Mi se pare ciudat să spui că nu există legătură între dobânda-cheie şi consum şi cred că am reprezenta o excepţie. Banca Naţională se gândeşte mai degrabă cum să apere cursul şi nu cum să stimuleze economia. Această strategie a funcţionat foarte bine în perioada de creştere economică, dar nu mai are rost acum, când economia trebuie să îşi revină", comentează Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii şi fost analist bancar.

Pe de altă parte, o situaţie în care băncile nu reacţionează favorabil la semnalele BNR este problematică pentru banca centrală.

Scăderea rapidă a inflaţiei, care a ajuns luna trecută la un minim record de 3,45%, măreşte spaţiul de manevră al Băncii Naţionale în privinţa reducerii dobânzii de politică monetară, care ar ajuta economia să-şi revină prin scăderea dobânzilor la creditele în lei şi încurajarea consumului.

Teama de inflaţie, care a urcat peste pragul de 8% după majorarea TVA de la jumătatea anului trecut, a ţinut Banca Naţională în expectativă, astfel că dobânda de politică monetară staţionează la nivelul de 6,25% pe an de aproape un an şi jumătate.

Chiar dacă reducerea dobânzii cheie nu ar duce neapărat şi imediat la ieftinirea creditelor luate de populaţie, o asemenea măsură ar ajuta statul să se împrumute mai ieftin de la bănci, astfel că în final şi economia ar fi avantajată.

"O reducere a dobânzii de politică monetară ar ajuta prin scăderea costului la care se împrumută statul, ceea ce pe termen lung va ajuta şi economia. Creditarea s-ar putea să nu se ieftinească deoarece canalele de transmitere a politicii monetare se întrerup în perioade de criză, iar banii ieftini nu fac decât să crească marja de câştig a băncilor", crede analistul financiar Florin Cîţu.

Oamenii de afaceri consideră că reducerea dobânzii-cheie ar ajuta economia să-şi revină mai repede din criză. Lorand Szarvadi, directorul executiv şi acţionar al al retailerului de electronice şi electrocasnice Domo, este de părere că o decizie în acest sens s-ar putea resimţi pe termen lung.

"Nu cred că dacă dobânda este redusă acum, consumul îşi revine miraculos până la Crăciun, însă cred că dacă economia ar fi ajutată cu dobânzi mai mici, şi-ar putea reveni mai repede din criză, şi consumul şi-ar reveni la rândul său", a spus Szarvadi.

Unii analişti pun însă la îndoială curajul BNR de a reduce dobânda cheie înainte de finalul acestui an, în condiţiile în care deo­camdată primează teama vizavi de tensiunile externe, care au reizbucnit mai puternic în ultima lună. "Nu cred că BNR va reduce rata dobânzii înainte să se contureze o soluţie pentru problema datoriilor suverane din zona euro. Cel mai probabil, prima reducere a ratei dobânzii de politică monetară va avea loc în primul trimestru al anului viitor", consideră Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

El susţine că economia ar fi ajutată de reducerea dobânzilor la creditele în lei, dar adaugă că pe lângă relaxarea politicii monetare este nevoie şi de inflaţie scăzută şi stabilă, o piaţă monetară mai lichidă şi de reducerea rezervelor minime obligatorii.

Există totuşi şi scenarii mai optimiste, care văd un prim pas în direcţia reducerii dobânzii chiar luna viitoare, când este programată ultima şedinţă de politică monetară din acest an.

"Cred că banca centrală va reduce dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale la ultima şedinţă, având în vedere evoluţia peste aşteptări a procesului dezinflaţionist şi lărgirea ecartului dintre rata inflaţiei şi cea de politică monetară. Tensiunile externe sunt semnificative, însă nu cred că pot fi ameliorate prin menţinerea dobânzii cheie neschimbată", afirmă Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen, se aşteaptă inclusiv la reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei, aflate la 15% în prezent, şi afirmă că reducerea dobânzii-cheie este susţinută atât de scăderea rapidă a preţurilor, cât şi de deteriorarea perspectivelor economice la nivel european.

"Cred că BNR îşi va gândi bine deciziile de relaxare a politici monetare astfel încât aceasta să fie una de durată şi să conducă la stimularea reluării sustenabile a creditării, în special pe componenta de monedă naţională", a declarat Dumitru.

El afirmă că reducerea dobânzii şi a rezervelor minime obligatorii la lei ar fi în concordanţă cu ultimele decizii ale băncii centrale prin care încearcă limitarea creditării în valută şi încurajarea creditării în moneda naţională.

Pentru a stimula economia este nevoie însă de un ciclu mai lung de relaxare a politicii monetare, efectul fiind zero în cazul în care BNR dă semnale că se va opri după o singură decizie de reducere a dobânzii.

"Consumul ar putea fi încurajat de reducerea dobânzii cheie, dar nu de o reducere cu un sfert de punct procentual. Ca să existe într-adevăr o diferenţă e nevoie de o reducere substanţială, adică de o succesiune de decizii în acest sens, care să conducă în final la scăderea dobânzilor la creditele în lei. Băncile reduc dobânzile la credite şi în anticiparea deciziilor de politică monetară. Dacă nu există această predictibilitate şi este vorba doar de o relaxare temporară nici băncile nu vor reduce dobânzile", consideră Radu Crăciun.

Omul de afaceri Dan Şucu este însă mai pesimist şi spune că dobânda de politică monetară nici măcar nu mai este o referinţă pentru sistemul bancar, astfel că nu se aşteaptă la o revenire a consumului determinată de o eventuală reducere a dobânzii. "Ar trebui să fie o referinţă (dobânda de politică monetară a BNR - n. red.). Dar faptul că nu este reprezintă o problemă pe care tot BNR ar trebui să o rezolve", a spus omul de afaceri Dan Şucu, care controlează Mobexpert, grup cu o cifră de afaceri de aproximativ 110 mil. euro.


Dar există riscul ca dobânda de politică monetară să fie întărită?

Fondul Monetar Internaţional (FMI) susţine într-un raport recent că ar fi nevoie chiar de o majorare a dobânzii de politică monetară, în contextul în care vede presiuni inflaţioniste începând de anul viitor. Inflaţia scăzută din această toamnă se datorează unui an agricol foarte bun care a forţat scăderea preţurilor la alimente, care sunt foarte volatile, dar presiunile inflaţioniste ar putea reveni anul viitor dacă producţia agricolă va fi mai slabă.

Analiştii nu cred însă că nu se poate discuta despre o înăsprire a politicii monetare, în contextul în care economia se zbate să îşi revină. "O afirmaţie absolut pripită. Nu poţi să vorbeşti de creşteri de dobândă într-un moment în care ai o asemenea scădere a consumului", afirmă Radu Crăciun.

Dan Bucşa spune la rândul său că dobânda de politică monetară ar putea fi majorată doar în cazul în care presiunile inflaţioniste ar fi semnificative. El apreciază că nici în cazul revenirii pe creştere a pre­ţu­rilor volatile, nu ar fi motive de înăsprire a politicii monetare deoarece "politica monetară nu ar trebui să răspundă la astfel de şocuri generate de ofertă, ci ar trebui să se preocupe de impactul acestor şocuri asupra anticipaţiilor privind inflaţia şi asupra inflaţiei de bază.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.10.2011

 
Cuvinte cheie:
BNR
, business
, consum
, dobânda de politică monetară
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
adra - 13 octombrie 2011, 07:58

"baietii astia" ne explica ce ar fi bine pentru ei, nu pentru economie in ansamblu ...

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide