Fermierii şi autorităţile locale au primit anul trecut 1,3miliarde de euro pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole şi asatelor, potrivit datelor furnizate ZF de Agenţia de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), autoritate care gestioneazăfonduri pentru agricultură de circa 8 mld. euro în perioada2007-2013.
"Per total, abia peste 3-4 ani vom vedea efectul investiţiilor îndezvoltarea agriculturii, dar începând cu acest an, se vor vedeabanii investiţi în maşini şi utilaje", spune Adrian Rădulescu,secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.
Fermierii care au depus proiecte pentru modernizarea exploataţiiloragricole au reuşit să atragă cea mai mare sumă, 182,3 milioane deeuro, locul doi fiind ocupat de autorităţile locale care au primit,pentru renovarea, dezvoltarea satelor şi îmbunătăţirea serviciilorde bază pentru economia şi populaţia rurală, 74 de milioane deeuro. 70% din fondurile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR) au fost atrase de zonele defavorizate şi de fermieri care auinvestit în agro-mediu.
"Este loc de mai bine, dacă ne gândim că avem de atras 12 mld. euroîn perioada următoare. Multe fonduri care au mers în modernizareasatelor încep să se concretizeze, efectele se văd deja. Trebuieînsă pus accentul pe proiecte în mediul privat. Aici trebuiesimplificată birocraţia, sistemul de contestaţii pentru licitaţiişi multe alte lucruri care încetinesc ritmul de accesare abanilor", este de părere Gheorghe Flutur, fost ministru alagriculturii, actual preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şivicepreşedinte al PDL.
Flutur crede că prioritare sunt însă înfiinţarea de ferme şi, maiales, de centre de colectare a produselor agricole.
"Mai avem puţin timp şi trebuie să atragem mult mai mulţi bani înacest an. Autorităţile trebuie să găsească anumite căi pentru a-idetermina pe fermieri să se asocieze benevol pentru ca să fieexploatate cele circa două milioane de hectare de teren nelucrat.Sunt fabrici de lapte şi de carne care nu au materie primă. Trebuieînchis cercul prin progrese în zootehnie şi pe segmental centrelorde colectare a produselor agricole", susţine Flutur. MinisterulAgriculturii spune că anul acesta ritmul de accesare a fonduriloreuropene se va accentua, alte circa două miliarde de euro, valoareaproiectelor aprobate şi contractate, fiind în aşteptare decofinanţare. Un semnal pozitiv vine şi din partea băncilor, "carese îndreaptă acum spre agricultură, după ce investiţiile înimobiliare, principalele beneficiare de credite în anii trecuţi,sunt în stand-by", după cum spune Rădulescu.
Cumulat cu plăţile directe la hectar, pe care le primesc fermieriiposesori de teren agricol, care s-au ridicat la circa 600 demilioane anul trecut, România ocupă locul opt în Europa în funcţiede fondurile europene atrase, după Franţa, Germania sau Italia,potrivit datelor direcţiei generale pentru Politica Agricolă Comunăa Comisiei Europene, citate de Mediafax.
Franţa a primit în total 9,9 mld. euro ca fonduri agricole în 2009,Spania 7,3 mld. euro, Germania 6,9 mld. euro, iar Italia 6,1 mld.euro. Diferenţa poate este dată însă şi de faptul că toate acesteţări primesc subvenţii directe la hectar de peste trei ori mai marica România. Fermierii români au primit anul trecut 71,2 euro lahectar de la UE. "În 2-3 ani aceste fonduri vor duce agricultura la9% din PIB. Este însă foarte important cum o iau celelalte ramuridin loc, pentru că normal ar fi ca sectoarele celelalte să crească,iar agricultura să scadă, să nu mai fim doar o ţară agricolă",crede secretarul de stat al Ministerului Agriculturii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
