O ordonanţă de urgenţă adoptată miercuri în şedinţă de guvern (care completează şi modifică Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă) le oferă posibilitatea şomerilor care se angajează în altă localitate (la o distanţă de 50 km de domiciliu) să obţină o primă de instalare care poate varia între 3.500 şi 15.500 de lei pentru o perioadă de un an, în funcţie de o serie de criterii. Aceasta este doar una dintre măsurile prin care guvernul vrea să crească gradul de ocupare a forţei de muncă din economie cu ajutorul fondurilor europene, pachetul vizând facilităţi atât pentru viitorii angajaţi, cât şi pentru angajatori.
Deficitul de forţă de muncă din centrul şi vestul ţării, în special din fabricile de componente auto care lucrează pentru export, ridică în faţa administraţiei o problemă nouă. În urmă cu 15-20 de ani plecarea românilor din ţară a fost „o binecuvântare“ pentru că a scutit bugetul de cheltuieli sociale ca urmare a restructurării economiei. Acum, migraţia externă a devnit „un blestem“ şi trebuie găsite soluţii. Sunt în România în medie 50.000 de locuri de muncă vacante pe trimestru, dar salariile sau distanţa de posibilul job fac dificil accesul oamenilor din zonele defavorizate la acesta. Problema este, deci: este doar treaba angajatorului să-şi caute forţă de muncă sau şi administraţia trebuie să intervină? Există în prezent o legislaţie care oferă unele avantaje pentru inserţie, dar guvernul a considerat că ele trebuie actualizate la realităţile pieţei muncii.
„În momentul în care normele de aplicare sunt gata, noi, prin agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, vom începe plăţile. Este vorba de două tipuri de măsuri, atât pentru viitorii angajaţi, cât şi pentru angajatori. Există un set de măsuri de inserţie şi activare, cum e prima de 500 de lei pentru şomerii care se angajează pentru cel puţin 3 luni, pe care o acordăm o singură dată pentru că ne-am gândit că pot fi oameni sărmani care nu au cu ce să se îmbrace şi care au nevoie de nişte bani pentru a se prezenta decent la lucru. Mai există şi acele subvenţii de mobilitate, pentru cei care fie se duc într-o zonă defavorizată, fie pleacă de acolo, care se acordă în diverse situaţii şi care poate fi de la 3.500 la 15.500 de lei. Şi mai sunt acele subvenţii pentru angajatori de 900 de lei dacă angajează absolvenţi sau persoane cu dizabilităţi“, a explicat Valentin Ionescu, secretar de stat la Ministerul Muncii.
Pentru prima de mobilitate, adresată şomerilor care se relochează în alte zone, cel mai mic „bonus“ de instalare este de 3.500 de lei, pentru persoanele care au deja locuinţă de serviciu de la angajator sau care s-au relocat împreună cu soţul/soţia şi acesta din urmă primeşte prima de instalare standard de 12.500 de lei pentru un an. Cea mai mare primă de instalare, în cuantum de 15.500 de lei, se acordă persoanelor care se relochează împreună cu familia.
Potrivit lui Valentin Ionescu, aceste sume s-au stabilit în urma realizării, de către minister, a unui sondaj de opinie din care a rezultat că în astfel de condiţii tinerii, în special, ar fi dispuşi să-şi schimbe domiciliul pentru a se angaja.
„Ne aşteptăm să existe câteva mii de persoane care să apeleze la aceste prime de instalare pentru relocare. Credem că un impact mai mare îl vor avea acele prime de activare de 500 de lei şi subvenţiile acordate angajatorilor“, a mai spus Valentin Ionescu.
La rândul lor, angajatorii spun că măsurile din noul pachet vor ajuta companiile din vestul şi centrul ţării să-şi rezolve din problema deficitului de personal.
„Măsura privind primele de instalare pentru relocare reglementează o realitate deja existentă pe piaţă. Ea vine în întâmpinarea angajatorilor din industriile care apelează la tipul acesta de recrutare pentru a-şi acoperi nevoile imediate. Ceea ce până acum era o practică sporadică ar putea deveni un mod de lucru standard. Este o măsură care va ajuta atât companiile să îşi rezolve problemele de personal, cât şi persoanele asistate social care îşi doresc să se integreze în câmpul muncii“, a spus Florin Godean, country manager al furnizorului de servicii privind forţa de muncă Adecco România. El a mai spus că anul acesta şi anul trecut Adecco a relocat peste 6.500 de persoane din toată ţara. „Costurile totale lunare pe care o companie le are cu un salariat relocat sunt de aproximativ 4.000 - 4.500 lei, aceste costuri cuprinzând transportul, masa, cazarea, salariul angajatului şi toate contribuţiile pe care angajatorul şi angajatul le suportă“, a mai spus Florin Godean.
Potrivit datelor Ministerului Muncii, această primă de instalare se acordă în două tranşe, jumătate din suma totală fiind primită la data instalării şi jumătate la finalul perioadei de 12 luni de la angajare. Cu alte cuvinte, atunci când un şomer reuşeşte să-şi găsească un loc de muncă în altă localitate, el va primi de la stat, prin intermediul agenţiei de ocupare a forţei de muncă, o sumă de 6.250 de lei, în condiţii standard în care angajatorul nu îi oferă cazare. Angajatorii avertizează însă că acordarea unei sume atât de mari dintr-o dată este periculoasă.
„Acordarea acestor bani este necesară şi măsura este bună, pentru că este foarte greu să porneşti o viaţă de la zero în zona de producţie – low-cost. Ca angajator, nu poţi să îi plăteşti mai mult pe cei care vin din alte zone ale ţării deşi ştii că le e mai greu, pentru că nu e corect faţă de miile de angajaţi localnici. Pe de altă parte, ar trebui regândită acordarea acestor sume, pentru că dacă le dai 6.000 – 6.500 de lei o dată, eu garantez că oamenii iau banii şi pleacă, fără să stea pe gânduri, sunt oameni care nu au avut în viaţa lor 6.500 de lei în mână“, a explicat Paul Pătraşcu, HR director Eastern Europe în cadrul producătorului japonez de componente auto Fujikura Automotive, companie cu 5.000 de angajaţi în România (în patru unităţi de producţie în Cluj şi în Dej şi un birou de cercetare în Sibiu).
De asemenea, poate fi şi demotivant ca angajaţii să primească, practic, echivalentul a şase salarii în avans, pentru că nu-şi vor mai dori atât de mult să lucreze având deja aceşti bani.
În plus, este neclar ce se întâmplă în cazul în care angajatul sau angajatorul renunţă la contractul de muncă după 2 luni de la angajare, de exemplu.
Paul Pătraşcu a mai precizat că Fujikura a avut 500 de angajaţi relocaţi din diferite zone ale ţării care au venit pe contracte de muncă în regim temporar, timp de 3- 4 luni, însă foarte puţini au rămas şi au acceptat să rămână pe termen mai lung.
„Din cei 500 de oameni aduşi în misiune temporară pentru 3 - 4 luni, le-am plătit masa şi cazare în regim hotelier şi doar 10 au rămas în zonă, mutându-şi viaţa cu totul în zonă. (...) Noile măsuri vin în favoarea ţării, care este profund dezechilibrată: în vest nu ştii cum să angajezi mai mult şi vrei să recrutezi şi pensionari, iar în est oamenii nu-şi găsesc de lucru. Angajatorii aduc oameni din alte zone, dar pe termen scurt, cât au nevoie, iar acest lucru nu schimbă realitatea ţării. Pe 3 luni pot să-mi asum astfel de costuri, dar pentru un an nu“, a mai spus Paul Pătraşcu.
Pe lângă şomeri, şi tinerii cu vârste între 20 şi 24 de ani care nu au nici loc de muncă şi nici nu sunt în vreo formă de învăţământ sunt vizaţi în acest pachet de măsuri pentru creşterea ocupării.
Ce impact vor avea noile măsuri asupra salariilor angajaţilor?
„Salariile vor continua să crească cel puţin în acelaşi ritm de până acum. Măsura privind primele de instalare rezolvă într-o oarecare măsură problemele de pe piaţa forţei de muncă şi în principiu se va adresa personalului necalificat. Să nu uităm că România are în primul rând o problemă demografică. Pe termen lung însă există posibilitatea ca în unele regiuni cu creşteri rapide ale salariului mediu net acest fenomen să se estompeze puţin“, a mai spus Florin Godean de la Adecco.
