Eveniment

Capitalismul „ucide“ căsătoria? Numărul anual al căsătoriilor a scăzut cu peste 50.000 în ultimii 30 de ani pe fondul progreselor sociale

Capitalismul „ucide“ căsătoria? Numărul anual al...

Autor: Alex Ciutacu

20.08.2018, 00:06 472

„Sunt câteva motive invocate de sociologi în ce priveşte întârzierea căsătoriei, şi anume nevoia de a termina studiile, de a obţine o oarecare stabilitate financiară, o desprindere relativă de familia de origine, tradiţională, şi de la normele ei“, observă psihologul Bogdan Lucaciu.

În acelaşi interval de timp, vârsta medie la căsătorie a crescut în România cu peste şase ani. Dacă în urmă cu 28 de ani bărbaţii alegeau să se căsătorească în medie la 25 de ani şi femeile la 22 de ani, astăzi o serie de progrese sociale precum emanciparea femeii şi accesul în masă la educaţie superioară reprezintă câţiva dintre factorii principali care determină tinerii să se căsătorească mai târziu, la 31,5 ani în cazul bărbaţilor, respectiv 28,2 ani în cazul femeilor.

„Acum 100 de ani, fetele se măritau la 15-17 ani, logica fiind aceea că intri în viaţa socială după ce ai terminat cu şcoala. Prima condiţie în lumea modernă a fost aceea a creşterii vârstei de educaţie. În societăţile tradiţionale băieţii terminau cu 4-5 clase, iar la ei criteriul de trecere la viaţa socială era armata, de aceea ei se căsătoreau la vârste mai înaintate decât femeile. Acum, femeile se maturizează mai repede în societate ca urmare a unui moment în care ele nu au fost subiectul educaţiei“, consideră sociologul Alfred Bulai, conferenţiar în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Acest fenomen social determină anumite tipuri de comportament de consum şi ajunge să aibă consecinţe şi chiar să modeleze anumite pieţe, precum piaţa muncii, cea imobiliară sau cea a diamantelor.

„Tabloul ultimilor 20 de ani s-a schimbat radical, din absolut toate punctele de vedere: muncim mai mult, cheltuim mai mult, călătorim mai mult, ieşim mai des în oraş, ne preocupăm mai mult de propria imagine, investim şi, da, ajungem să ne căsătorim şi să facem copii mai târziu“, explică Bogdan Badea, CEO la eJobs.

Directorul celui mai mare site de joburi din România menţionează că unul dintre efectele ce pot fi remarcate pe termen lung se referă la explozia consumului. Din altă perspectivă, sociologul Alfred Bulai consideră că cea mai dureroasă problemă este cea a natalităţii scăzute, însă pentru piaţa muncii efectele sunt pozitive deoarece angajaţii pot fi mai dedicaţi. „Pentru firme, pentru capitalişti, e bine. Că au forţă de muncă acum. De altfel, o femeie care naşte ar avea o perioadă lungă de timp în care nu lucrează sau lucrează mai puţin, pentru că atunci când ai copii nu poţi sta nici 8 ore la muncă. Pe de altă parte, pe termen lung, pentru societate este grav, pentru că ai natalitate mai mică.“

În piaţa imobiliară, schimbările pot fi observate atât în modul în care tinerii obţin finanţare pentru achiziţionarea unei locuinţe, cât şi în preferinţele acestora. Spre exemplu, în complexul House Residence Braşov, din totalul de 160 de apartamente, 40% au fost cumpărate de tineri necăsătoriţi, cupluri sau tineri singuri, preferinţa lor fiind imobilele cu 2 camere, explică Ruxandra Moraru, direc­torul general al complexului Primo Pin-House Residence din Braşov.

„Media lor de vârstă este de 29 de ani, iar cei mai tineri preferă să cumpere un apartament decât să stea cu părinţii sau în chirie, au 24-25 de ani. (...) Deocamdată ten­din­ţa tinerilor este de achiziţie atâta timp cât rata unui credit ipotecar sau Prima casă nu depăşeşte chiria lunară. Majoritatea au acest ar­gument când achiziţionează chiar dacă sunt sau nu căsătoriţi“, descrie Ruxandra Moraru un comportament observat în rândul clienţilor.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO