"Nu este un proiect rău pentru că în ultimele zile au fost atâtea discuţii despre acest stat de organizare a Jandarmeriei Române. Asta înseamnă căa societatea este preocupată şi toate acele propuneri legislative se vor analiza, vor fi consultate structurile şi eu cred că actul normativ care reglementează activitatea Jandarmeriei trebuie să funcţioneze ca un organism viu şi să se plieze pe necesităţile şi nevoile de organizare şi formare. Referitor la competenţele în plus care sunt atribuite, m-am uiat pe proiect şi este doar spaţiu deschis discuţiilor, însă nu aş aprecia că sunt încălcate atribuţii ale altor structuri, cum este Poliţia Română. În momentul în care va exista o consultare puternică şi se va explica mai bine, acest act poate fi îmbunătăţit. Sunt convinsă că va fi o finalitate pozitivă pentru Jandarmerie. Are nevoie de o lege", a declarat Carmen Dan.
Precizările vin după ce senatorul PSD Viorel Salan a depus un proiect de lege prin care vrea să le dea atribuţii sporite jandarmilor, inclusiv competenţe de poliţie juridică, Jandarmeria urmând să pună la dispoziţia magistraţilor circa 300 de absolvenţi de studii juridice.
"De la intrarea în vigoare a Legii 550/2004 au trecut 11 ani, timp în care evoluţia societăţii a determinat adaptarea Jandarmeriei Române la noile cerinţe ale acesteia, atât din punct de vedere organizatoric, cât şi în privinţa atribuţiilor, respectiv a competenţelor dobândite în materie penală şi contravenţională. În acest context, a apărut necesitatea întreprinderii unor noi demersuri în vederea creşterii gradului de siguranţă a cetăţenilor constând în desfăşurarea de către jandarmi a unor activităţi de prevenire a faptelor antisociale şi de pregătire antiinfracţională a populaţiei, în domeniul de competenţă, în scopul conştientizării de către aceştia a implicaţiilor de natură juridică pe care le incumbă comportamentele antisociale", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Iniţiatorul îşi propune să le dea jandarmilor atribuţii mai multe, precizând că, în prezent, legea nu prevede, printre altele, că jandarmul poate stabili identitatea persoanelor, că poate invita persoane la sediul sediul Jandarmeriei, nu poate efectua percheziţii corporale sau controlul unor autovehicule în cazul în care există suspiciuni rezonabile cu privire la posibile atacuri teroriste sau în situaţia săvârşirii unor fapte contraveniente. De asemenea, jandarmii ar putea „să efectueze, cu respectarea dispoziţiilor legale, înregistrări video şi fotografii operative în scopul probării unor comportamente antisociale ale persoanelor”.
Totodată, proiectul le dă jandarmilor competenţe de poliţie judiciară pentru infracţiunile constatate pe timpul executării misiunilor.
"Prin aceasta s-ar putea realiza o degrevare a lucrătorilor specializaţi în cadrul Poliţiei Române, o parte lucrările de cercetare penală urmând a fi redistribuite de către procurori jandarmilor, ceea ce va avea ca rezultat grăbirea procedurii judiciare. Un alt argument pentru susţinerea acestui demers este acela că ponderea fapătelor constate de către jandarmi este reprezentată de infracţiunile flagrante, iar în situaţia în care cercetarea penalăse efectuează de organele de cercetare ale poliţiei, se pierde momentul operativ al documentării şi probării faptelor constatate", se mai arată în expunerea de motive.
Potrivit documentului, Jandarmeria poate pune la dispoziţia Parchetelor câte cinci lucrători – ofiţeri sau subofiţeri – în fiecare structură teritorială, ceea ce ar însuma circa 300 de jandarmi, absolvenţi de studii juridice, care vor putea lucra sub directa coordonare a magistraţilor.
