Proiectul de lege va fi gata în următoarele două-trei săptămâni, iar în prezent au loc discuţii pe marginea lui între reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor.
"Principala problemă pe care trebuie să o avem în vedere este legată de finanţare şi de introducerea caselor private de sănătate, de aceea durează atât", a spus Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS.
El a precizat că intenţia autorităţilor este ca prima dată să apară o lege cadru pentru ca legislaţia secundară să fie elaborată ulterior. Duţă a mai precizat că după ce va fi gata proiectul "va exista suficient timp pentru dezbateri publice". El a fost prezent la evenimentul Forumul Român de Sănătate organizat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Mediafax.
Ziarul Financiar a publicat recent extrase din proiectul de lege ce urmează să fie definit în perioada următoare şi care prevede că se va menţine obligativitatea plăţii contribuţiilor sociale, dar şi condiţiile pe care casele de sănătate trebuie să le îndeplinească pentru a încheia un contract cu CNAS, precum şi drepturile şi obligaţiile asiguraţilor.
"Intenţia acestui proiect nu este de a înlocui casele publice cu cele private, ci de a îmbunătăţi sistemul (...) Pacientul îşi va putea alege casa de asigurări şi nu va putea să fie refuzat", a spus Cristian Vlădescu, director general al Şcoalii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar şi unul dintre iniţiatorii proiectului din poziţia de consilier prezidenţial la Administraţia Prezidenţială - Departamentul de Sănătate Publică, prezent la acelaşi eveniment.
Vor putea exista maximum 20 de case de asigurări private, numărul acestora nefiind stabilit prin lege. Cu toate acestea, o casă trebuie să aibă minimum 1 milion de asiguraţi pentru a putea funcţiona, de aceea numărul se plafonează.
Vlădescu a explicat în premieră şi modul în care sistemul va funcţiona. Astfel, fiecare pacient îşi va alege casa de sănătate privată care nu îl va putea refuza. Dacă nu sunt mulţumiţi, pacienţii vor putea schimba casa abia după un an. Casele, care vor putea să vină cu oferte, vor primi bani de la stat în funcţie de numărul pacienţilor pe care îi au, un model similar funcţionând în prezent în cazul medicilor de familie. Casele de sănătate vor putea să-şi aleagă furnizorii, adică spitalele şi medicii cu care lucrează. Un spital va putea încheia contracte cu mai multe case de sănătate.
În acest fel autorităţile spun că va începe concurenţa între casele de asigurări pentru pacienţi, dar şi între furnizori pentru a atrage banii disponibili. Bătalia se va da pe cei 5 mld. euro, bani care se cheltuiesc anual în sănătate din fonduri publice, din care 4 miliarde de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi 1 miliard de la Ministerul Sănătăţii, la care se mai adaugă 300-500 milioane de euro plăţi informale făcute direct de către pacienţi şi circa 500 milioane de euro piaţa serviciilor medicale private. În prezent doar 10 milioane de euro reprezintă valoarea pieţei asigurărilor private de sănătate, restul fiind abonamente şi plăţi directe la clinicile şi spitalele private.
Vlădescu a precizat că aceasta a fost forma propusă de echipa cu care a lucrat. Proiectul final ar putea însă să aibă modificări.
Maximum 300 de euro va primi casa privată în contul unui pacient
Fiecare pacient va aduce casei private cu care are contract maximum 300 de euro, bani care vor fi livraţi de către stat în contul contribuţiilor obligatorii. Prin acestea statul garantează un pachet de servicii de bază care va fi acelaşi în cazul tuturor caselor private. Dacă o persoană doreşte să se asigure şi pentru alte servicii în afara celor din pachetul de bază, va trebui să încheie asigurări voluntare.
"Casele de asigurări private de sănătate vor fi interesate în primul rând să-şi ţină clienţii în viaţă (...) Casele de asigurări private vor alege furnizorii cu care vor să încheie contracte, începând de la medicul de familie şi terminând cu spitalele. Casele trebuie să câştige bani, dar pentru aceasta trebuie să aibă fie cost eficienţi", a mai spus Vlădescu.
El a adăugat că în acest fel se va stimula şi prevenţia.
El a făcut şi un scurt istoric al acestui proiect, după ce în 2008 Preşedinţia a solicitat un raport cu privire la sistemul sanitar, raport ce cuprindea şi 19 recomandări de reformare.
La începutul acestui an, Preşedinţia a solicitat şi o modalitate de implementare a acestor propuneri.
Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii, a spus că în decembrie va fi gata şi pachetul de servicii de bază. Acesta este un document aşteptat de foarte multă vreme pentru că astfel statul renunţă să mai acopere orice serviciu medical. Pachetul de bază va reprezenta, a mai spus ministrul, o "listă negativă" (adică va spune ceea ce nu acoperă pachetul şi nu ceea ce acoperă - n.n.), pe aceasta fiind incluse serviciile neacoperite de stat. "Acest lucru nu înseamnă că vom şterge anumite medicamente de pe liste, ci că accesul va fi mai bine controlat", a spus Ritli Ladislau, prezent la evenimentul Mediafax.
Ministrul a mai spus că nu s-a "încheiat problema legată de clawback" (o taxă pe care producătorii de medicamente trebuie să o plătească) şi că se lucrează la adoptarea acesteia. Recent, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de medicamente (ARPIM) a anunţat că Senatul a adus unele modificări formei care se aplică în prezent.
Informatizarea mai face un pas
Informatizarea sistemului sanitar, un proiect care a început în urmă cu mai mulţi ani, va continua cu dosarul electronic de sănătate (DES) care se va rezuma, într-o primă etapă, la medicii de familie şi primele 50 de spitale cele mai informatizate.
"DES va documenta orice diagnostic sau măsură terapeutică într-o manieră standardizată, va reflecta cronologia evenimentelor medicale şi va suporta vederi diferite ale datelor în funcţie de utilizator", a spus consilierul preşedintelui CNAS, Marius Stupu, citat de Mediafax.
Potrivit lui Stupu, dosarul se va constitui într-o colecţie de înregistrări electronice cumulate din diverse surse şi locaţii, datele vizate pentru stocare urmând a fi de tipul: istoric medical, alergii, imunizări, rezultate la testele de laborator.
Cei mai importanţi oameni din sistemul sanitar, Lucian DuŢÂ (al treilea din stg.), preşedintele CNAS, şi Ladislau Ritli (al treilea din dr.), ministrul sănătăţii, au vorbit despre noua lege din sistemul sanitar, care va schimba faţa industriei la evenimentul Forumul Român de Sănătate, eveniment organizat de Mediafax şi CNAS.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
