Numerarul aflat în circulaţie, care contribuie în mod direct la dezvoltarea economiei subterane, a urcat în februarie la maximul istoric de 41,3 miliarde de lei (9,4 mld. euro), în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR.
„BNR injectează lichiditate în piaţă pentru a încuraja economia, la fel cum a procedat şi cu reducerea dobânzilor de politică monetară, reducerea rezervelor obligatorii, banca centrală fiind în ultimă instanţă cea care controlează cantitatea de bani. Nu există altă explicaţie posibilă pentru creşterea numerarului mai ales că este vorba de banii de bază, de numerar. Dacă vorbeam de bani în general, inclusiv forme electronice, atunci nu este numai meritul BNR“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.
BNR nu a dorit să comenteze evoluţia numerarului, menţionând că nu poate face comentarii pe acest subiect cu o săptămână înainte de şedinţa de politică monetară, care va avea loc pe 31 martie.
În 2013, evaziunea fiscală a ajuns la 15% din Produsul Intern Brut, respectiv 95 mld. lei (echivalentul a 21 mld. euro), potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, instituţie care monitorizează politica fiscală a guvernului. Trei sferturi din evaziunea fiscală este generată la TVA, în timp ce contribuţiile sociale au o pondere de 15%, în principal prin prisma numărului de salariaţi la negru. Consiliul estimează că numărul celor care lucrează la negru este de 1,6 milioane de salariaţi.
Creşterea cash-ului existent în economie vine şi în contextul în care plăţile cu cardul la comercianţi locali rămân la un nivel redus comparativ cu alte ţări europene. Anul trecut, plăţile efectuate la POS-urile locale au însumat 30 mld. lei, cu 16% mai mult faţă de anul precedent.
„Cea mai mare parte a numerarului este folosit de populaţie, românii încă folosesc numerar deşi s-au răspândit cardurile, iar oamenii încă preferă să-şi retragă banii de la bancomat imediat ce intră salariul sau pensie. Acest comportament va mai dura câţiva ani“, a adăugat Dochia.
Tranzacţiile cu bilete la ordin şi cecuri efectuate prin bănci au scăzut în 2013 la 66 mld. lei (15 mld. euro), al treilea an consecutiv de scădere a acestor plăţi, cu toate că economia a crescut constant în această perioadă. Faţă de nivelul atins în 2008, tranzacţiile cu bilete la ordin şi cecuri sunt mai mici cu 27%.
„Firmele au chiar şi unele constrângeri legale să facă decontări dincolo de o anumită sumă şi să facă plăţile prin bancă“, a mai spus Dochia.
În ultimul deceniu, creşterile anuale ale cash-ului existent în economie au fost de două cifre, cu doar câteva excepţii în perioada de criză, astfel că faţă de nivelul atins în 2004, numerarul aflat în circulaţie este de şase ori mai mare. Cele mai mari creşteri anuale s-au înregistrat între anii 2004 şi 2007, perioada de boom a creditării, când cash-ul din economie urca anual cu 30-50%. Totodată în acea perioadă şi creditarea creştea spectaculos. De exemplu, în 2008 creditarea a crescut cu 67% faţă de anul precedent.
Cupiura de 1 leu deţine cea mai mare pondere în structura numerarului aflat în circulaţie, respectiv 31% din numărul total de bancnote aflate în circulaţie, urmată de cupiura de 100 de lei, cu o pondere de 20%, potrivit raportului BNR pe 2013. Cea mai mică pondere, de sub 1% în numărul total de bancnote aflate în afara sistemului bancar, o deţine cupiura de 500 de lei.
