Greva celor 2.400 de angajaţi ai producătorului de cablaje auto Lisa Draexlmaier Autopart din Piteşti, unul dintre cei mai mari 10 exportatori din economie la nivel de grup, a scos la iveală una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei locale: investitorii din România produc bunuri sau servicii care nu generează suficient de multă valoare adăugată, ci vin aici pentru că în continuare costurile cu forţa de muncă sunt reduse.
La un salariu brut de 1.600 - 1.700 de lei pe lună, cheltuielile totale ale Lisa Draexlmaier Autopart se ridică la peste 20 de milioane de euro anual pentru cei 3.500 de angajaţi, adică mai puţin de o treime din cheltuielile totale ale producătorului de cablaje auto, care au fost anul trecut de 69,5 milioane de euro, potrivit datelor raportate la Finanţe.
Ce trebuie să facă România pentru a atrage investitori care să creeze locuri de muncă de înaltă calificare şi mai bine plătite?
"În momentul în care investitorii vor să deschidă centre de cercetare-dezvoltare în România, de exemplu, unde se caută oameni cu calificări înalte care primesc salarii mai mari, se iveşte problema deficitului de forţă de muncă, pentru că avem puţini absolvenţi de facultate, iar cei buni pleacă în străinătate, pe când cei care rămân în ţară nu sunt suficient de bine pregătiţi. Nu văd ca un guvern să poată lua măsuri cu impact imediat pentru rezolvarea problemelor din educaţie, din infrastructură sau cele legate de instabilitatea politică şi legislativă", a spus Florin Godean, country manager al grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane Adecco România, care a avut afaceri de 36,7 milioane de euro anul trecut, provenite în special din "închirierea" de angajaţi temporari.
Investitorii străini au fugit în ultimii ani, din cauza infrastructurii de proastă calitate din regiunea Moldovei, unde recruiterii spun că au rămas doar "copiii şi bătrânii", aici mobilitatea fiind mai mare în rândul persoanelor cu vârsta de muncă, atât către alte ţări, cât şi către alte oraşe din ţară.
"Trăim o dramă dată de proastă calitate a managementului public. Infrastructura proastă de transport, de servicii, justiţia, birocraţia excesivă şi coruptă generează costuri pentru companii, care pentru a-şi menţine competitivitatea sunt nevoite să le dea angajaţilor salarii mai mici. Când litigiile comerciale durează ani în instanţe şi blochează bani, iar un TIR care furnizează marfă trebuie să circule cu o viteză mult mai redusă decât în alte părţi, este normal ca investitorii serioşi să nu vină în ţară", este de părere Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical, unul dintre cele mai puternice sindicate de pe piaţa locală.
Statisticile arată că mai bine de jumătate din angajaţii români au salarii de sub 250 de euro net pe lună, adică de peste cinci ori mai puţin decât cei francezi plătiţi cu salariul minim pe economie (care este în Franţa de 1.365 de euro/lună) şi de 1,4 ori mai puţin decât cei polonezi, care primesc un salariu minim de 350 de euro, potrivit Eurostat.
Pe zi ce trece, calitatea tinerilor care ies de pe băncile facultăţilor scade, iar investitorii străini nu au motiv pentru care să vină în România să creeze locuri de muncă de înaltă calificare, pentru că nu au resursele umane disponibile pentru aceste posturi.
"De 20 de ani sistemul românesc de învăţământ se degradează, legile învăţământului se schimbă de la o zi la alta, iar tinerii buni pleacă în străinătate. Cu excepţia câtorva firme de soft, nu au fost investitori care să fie interesaţi de altceva în afară de industria manufacturieră", susţine Adrian Crivii, preşedintele firmei de consultanţă Darian. El spune că România este alternativa din Europa de Est a investitorilor care au ales-o în detrimentul ţărilor din Asia, unde forţa de muncă este de asemenea ieftină.
"Pe lângă problemele legate de forţa de muncă, mai sunt cele legate de infrastructură, aeroporturi, autostrăzi, a căror situaţii arată că România decade tot mai mult în fiecare zi", conchide Crivii.
În plus, cei mai mari angajatori din judeţe se "înţeleg" între ei atunci când vine vorba de stabilirea salariilor angajaţilor, pentru a ţine sub control costurile şi fluctuaţia de personal.
Ieri, angajaţii din Piteşti ai Lisa Draexlmaier au intrat în cea de-a doua zi de grevă generală şi aşteptau să se încheie procedura legală prin care instanţa urma să decidă dacă greva lor era legală, iar sindicaliştii aşteptau să fie chemaţi la negocieri. Reprezentanţii ministerului Muncii şi cei ai Guvernului nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF la întrebarea în ce mod se vor implica în rezolvarea acestui conflict de muncă.
Grupul Draexlmaier se află în topul celor mai mari 10 exportatori din economie în 2011, compania producând cablaje auto pentru companiile auto din Germania, precum BMW, Audi, Rolls Royce, Mercedes sau Fiat.
"Ca să avem investitori puternici, aceştia trebuie să aibă parteneri de discuţie serioşi la nivelul Guvernului", spune Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).
Anul trecut Lisa Draexlmaier Autopart din Piteşti a avut o cifră de afaceri de 69,7 milioane de euro şi un profit net de 2 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de anul anterior şi un efectiv de peste 3.500 de angajaţi (cu 1.500 mai puţini decât în 2011). Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, fabrica din Piteşti a nemţilor de la Draexlmaier s-a aflat pe locul 21 în topul celor mai mari exportatori din 2011, potrivit unor date provizorii.
Grupul, care mai are facilităţi de producţie în Codlea (DTR Dräxlmaier Sisteme Tehnice Romania) , Hunedoara (Lisa Dräxlmaier Autopart Rumänien), Satu Mare (DRM Draxlmaier Romania Sisteme Electrice) şi Timişoara ( DPR Draxlmaier Procese de Producţie România), a avut anul trecut afaceri de aproape 132 de milioane de euro, un profit cumulat de 4,6 milioane de euro şi un număr de 8.700 de angajaţi (mai puţin cu jumătate faţă de anii 2007 - 2008).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
