„România S.A.“ îşi cheamă acţionarii la vot

Ce-ar fi să privim România ca pe o companie. Cum ar arăta mandatul preşedintelui?

14 nov 2014 Autori: Iulian Anghel , Claudia Medrega , Radu Bostan

Duminică, 16 noiembrie, 18,3 milioane de „acţionari“ au fost convocaţi la Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Republicii România SA pentru a-l alege pe noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al „companiei“.

Dacă într-un exerciţiu ludic ne-am imagina că o ţară funcţionează ca o companie, cum ar trebui în bună măsură să se întâmple, cum ar arăta alegerea de duminică şi care ar fi criteriile după care acţionarii şi-ar da votul?  Pentru că până la urmă aşa cum o companie are un con­siliu de administraţie, un preşedinte al acestuia, un regulament de ordine interioară, o comisie de disciplină şi reguli de premiere sau de sanc­ţionare, aşa are şi o ţară un preşedinte, un gu­vern, oameni care decid sau care execută.

În momentul în care decide cine va fi viitorul şef de companie acţionarul are în minte maximizarea profitului său. Se uită pe datele companiei şi îşi imaginează cum trebuie să arate ea peste cinci ani. Apoi fixează ţinte pentru viitorul pre­şe­dinte, gândindu-se în primul rând la propriul câştig. Unde se află acum compania România SA şi ce ţinte ar trebui să-i fixeze cei peste 18 milioane de acţionari viitorului preşe­dinte? Compania Republica România ajunge anul acesta la un PIB de 150 mld. euro, dar dividendul primit de acţionarul român este la coada Europei.

Cu un salariul mediu net lunar de 1.700 de lei (400 de euro) acţionarul român al Republicii câştigă sub un sfert din media europeană. Pro­fe­sorii şi medicii, care ar trebui să fie privilegiaţii societăţii, sunt cei mai năpăstuiţi membri ai ei, cu salarii sub media la nivel naţional.

Nu poţi construi viitorul, nu poţi primi dividendul la care visezi cu angajaţi prost plătiţi, cu profesori care îşi pun problema ce să îmbrace ca să intre la cursuri.

O companie care îşi propune să crească face angajări, caută noi pieţe de desfacere, caută să-şi eficientizeze afacerea eliminând cheltuielile inutile tocmai pentru a-şi maximizeze veniturile în beneficiul acţionarilor, dar şi al angajaţilor.

Compania România este obligată să se uite cu atenţie la cheltuielile din buget care sunt exagerate în raport cu beneficiile pe care le aduce această cheltuială.

Este obligată să se uite la angajaţii ei „TESA“: sunt 1,2 milioane de angajaţi la stat dintr-un total de 4,4 milioane de salariaţi care susţin 5,2 milioane de pensionari.

Dacă o companie care vrea să se dezvolte nu poate să ajungă la ţintă decât investind, Republica România nu poate să se sustragă acestei reguli comune. De 25 de ani ea şi-a construit doar vreo 500 de kilometri de autostradă şi nu are nicio auto­stradă peste munţi. Republica România funcţionează ineficient pentru că este neinformatizată, prin urmare birocrată, plină de hârţogării şi ineficientă.

Compania Republica România acţionează pe o piaţă cu mai mulţi jucători. Şi trebuie să devină competitivă pentru a atrage capital nou, de la investitori autohtoni sau străini.

Avem prin urmare o „companie“ cu un PIB care poate ajunge anul acesta la 150 mld. euro de la 142 mld. euro anul trecut, deci având o creştere a cifrei de afaceri cu 8 mld. euro. Este o creştere nominală suficientă? A fost suficientă o creştere economică de 3,5% în 2013 şi este suficientă una de 2% în 2014? Cum faci să ajungi la o creştere de 5%?

Sunt suficiente 216 mld. de lei venituri la buget prognozate în 2014 pentru satisfacerea multelor nevoi şi ale angajaţilor şi ale acţionarilor?

Este mare sau mic deficitul de 14,5 mld. lei din 2014 şi nu este cam mare datoria externă totală de 97 mld. de euro? Şi este suficient de liniştitoare rezerva valutară de 31 mld. euro?

Aceasta de mai sus este „România SA“ , iar acţionarii sunt chemaţi duminică să ia o decizie raţională, bazată de indicatori concreţi, în cunoştinţă de cauză, pentru a-şi maximiza profitul. Pentru că această alegere a şefului companiei se petrece o dată la cinci ani.

 

Mandatul economic al noului şef al CA de la „compania“ Republica România SA

1. Creşterea numărului de angajaţi în privat

- pentru că nu poţi construi o societate cu oameni care întind mâna la stat, ci cu oameni care câştigă bine şi contribuie la bugetul statului şi când este nevoie îşi cer drepturile lor şi nu pomană.

2. Scăderea evaziunii fiscale

- de la nivelul de 20 mld. euro (estimat de Consiliul Fiscal) pentru a duce veniturile bugetare ca procent din PIB peste nivelul actual de 30-33% din PIB, pentru ca evaziunea să nu mai fie o formă de concurenţă neloială care afectează afacerile companiilor oneste. Mai apoi, nu poţi construi solid când veniturile care se cuvin statului sunt furate de o mână de „băieţi deştepţi“.

3. Modernizarea României - infrastructură

Traversarea munţilor cu o autostradă reprezintă una dintre cele mai aşteptate lucrări de infrastructură din România. Încercările din trecut ale statului de a traversa lanţurile muntoase s-au soldat cu eşecuri. Într-o lume globalizată în care capitalul poate veni şi dispărea în câteva clipe nu poţi să îţi imaginezi viitor fără infrastructură.

4. Spor natural pozitiv

- pentru a avea mai mulţi oameni pe piaţa muncii pentru industriile care se confruntă cu un deficit important de persoane bine pregătite şi, implicit, pentru a creşte aportul românilor la buget prin taxele plătite. Numărul de angajaţi ar creşte şi ar elimina din presiunea pusă în prezent de plata pensiilor şi de ajutoare sociale.

5. Reducerea numărului de angajaţi la stat

- pentru a degreva bugetul de cheltuieli. Doar 13.000 de posturi au fost restructurate în ultimii doi ani, în condiţiile în care guvernul Boc a micşorat numărul bugetarilor cu 200.000 în mandatul său din 2009-2012.

6. Apă şi canalizare pentru orice locuinţă din România

- acestea sunt simbolul unei normalităţii prospere spre care tindem.

7. Salariul minim la profesori şi medicii de 3.000 de lei net pe lună

- pentru a-i convinge să rămână în România. Pentru că nu poţi să ajungi un profesionist bun fără să fi avut profesori buni şi o sănătate satisfăcătoare.

8. Informatizarea României

- pentru eficientizarea administraţiei, reducerea birocraţiei şi îmbunătăţirea procesului decizional, precum şi pentru a asigura pregătirea noilor generaţii de specialişti în IT&C.

9. Întoarcerea românilor plecaţi

- pentru a aduce experienţă profesională bună din afară şi a creşte numărul de angajaţi şi contributori la buget. Şi în primul rând pentru a reîntregi familiile.

10. Sistem de sănătate decent

- pentru că nu poţi construi viitorul cu oameni bolnavi şi deprimaţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.11.2014

 
Cuvinte cheie:
Romania
, companie
, mandatul presedintelui
, consiliul de administratie
, adunarea generala
, angajati
, buget
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide