Vor rezista economiile şi societatea din Europa la testul deanduranţă pe care îl presupun planurile guvernamentale deausteritate fiscală? Cine va câştiga şi cine va pierde în războiulvalutelor? Va ajunge Grecia în situaţia de a-şi restructura datoriaexternă şi care ţări ar putea fi contaminate de şoc? Cât de"înţelepte" sunt de fapt pieţele financiare? Cum se împarte povara"erorilor" între ţările cu surplus şi cele cu deficite? Vasupravieţui proiectul monedei euro şi cât de "egoistă" estepolitica Germaniei ca membru al UE cu cea mai puternicăeconomie?
Acestea au fost unele dintre temele de discuţie abordate delideri influenţi ai lumii la reuniunea organizată la sfârşitulsăptămânii trecute la Bucureşti de către ramura europeană aComisiei Trilaterale.
Ca ţară gazdă, România a fost subiectul câtorva prezentăriinformative, care nu au suscitat însă dezbateri. Una dintreîntrebările adresate unui oficial român a vizat motivul pentru careRomânia a recurs în 2009 la acordul cu FMI şi UE de 20 mld. euro,explicaţiile fiind cele deja clasice legate de efectul de "ancoră"de credibilitate şi stimul pentru reforme, precum şi de costul maiscăzut al finanţării.
De asemenea, greii finanţelor şi ai diplomaţiei internaţionaleprezenţi la reuniune au aflat că în România nu a avut loc practic ocriză financiară pentru că nu s-a păbuşit nicio bancă, statul nu adat capital băncilor private aşa cum s-a întâmplat în Vest, iar BNRnu a ajutat sistemul bancar cu lichiditate decât pe o perioadăscurtă.
Explicaţia fundamentală privind amploarea crizei economice dinRomânia ţine de faptul că politicienii nu au realizat cât depericuloasă este o politică fiscală şi salarială prociclică (cucreşteri de cheltuieli în perioadă de boom economic în loc deeconomisire), iar populaţia a căzut în capcana iluziei căexpansiunea economică va dura la nesfârşit. De asemenea, ca soluţiede atragere de capitaluri a fost invocată posibilitatea uneiamnistii fiscale pentru românii care deţin sume mari de bani înstrăinătate, după modelul practicat deja de mari ţări europene.
Reuniunea de la Bucureşti a fost ocazia pentru a fi discutate şichestiuni regionale privind Bulgaria, Ungaria şi Republica Moldova- cu problemele legate de negocierile de asociere la UE,apropiatele alegeri şi conflictul din Transnistria. A participat camembru şi Marek Belka, guvernatorul băncii centrale a Poloniei. Deasemenea, a fost invitat, dar şi-a anulat participarea tot camembru Andreas Treichl, CEO al Erste Group, care controleazăBCR.
Organizaţia acceptă şi invitaţi la reuniunile sale, astfel că aufost prezenţi bancheri români precum Mişu Negriţoiu, Răsvan Radu,Nicolae Dănilă şi Petru Rareş sau Mariana Gheorghe, CEO al OMVPetrom.
Unul dintre subiectele care au suscitat cele mai aprinsedezbateri a fost poziţia Germaniei în contextul crizeiinternaţionale - atitudinea faţă de Grecia, măsura în care susţinesau nu interesele UE.
În privinţa Greciei, au fost susţinute opinii potrivit cărora artrebui să fie avută în vedere posibilitatea restructurării datorieiexterne, fiind invocat modelul celebrelor Brady Bonds, "inventate"în 1989 de trezorierul SUA Nicholas Brady pentru conversiadatoriilor ţărilor latino-americane care intraseră în default.Comisia Trilaterală, alături de Clubul Bilderberg sau Clubul de laRoma, reprezintă una dintre organizaţiile private cele mai elitistedin care fac parte cei mai puternici oameni ai lumii. Trilaterala afost înfiinţată în 1973 ca o alianţă între influenţi bancheri,diplomaţi şi magnaţi din SUA, UE şi Japonia. Printre membrii săifigurează Henry Kissinger, celebrul fost secretar de stat al SUA,Strobe Talbot sau Condoleezza Rice, care au deţinut aceeaşi funcţiela Washington, şi Paul Volcker, fost preşedinte al Federal Reserveşi actual şef al Comitetului de redresare economică înfiinţat depreşedintele Barack Obama.
Unul dintre fondatorii organizaţiei este magnatul DavidRockefeller.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
