Ce înseamnă noua lege a sănătăţii: faptul că statul predă sectorul declarându-şi neputinţa sau un pas spre eficienţă?

12 ian 2012 Autor: Ioana David

Principalii actori din sistemul de sănătate, atât autorităţile, cât şi mediul privat, susţin noua lege a sănătăţii, însă principala întrebare care se ridică este dacă vor reuşi iniţiatorii să o adopte până la toamnă, când expiră mandatul parlamentarilor, şi dacă sistemul privat de asigurări de sănătate, acum firav, este pregătit să preia responsabilitatea a 20 milioane de oameni.

Schimbările profunde care ar urma să apară în sistem se discută acum în dezbateri publice organizate de autorităţi şi care, potrivit calendarului avansat, ar urma să se termine pe 10 februarie. După această dată, rămâne de văzut sub ce formă iniţiatorii vor continua: fie prin asumarea răspunderii, fie prin votul din Parlament.

În oricare dintre variante, va fi nevoie de timp pentru a implementa schimbările preconizate: legea va reduce implicarea statului în sistem, inclusiv în cel de urgenţă, iar privaţii urmează să joace un rol mult mai important şi să aibă pe mână fonduri de câteva miliarde bune de euro prin intermediul unor asigurători de sănătate. Totodată, proiectul lansat în dezbatere publică este o lege-cadru, care stabileşte contextul general, iar legile ce o vor completa ar trebui de asemenea să fie dezbătute public, deci vor fi consumatoare de timp.

Ce spun firmele private

Atât firmele de asigurări, cât şi operatorii de clinici şi spitale private sunt în favoarea schimbărilor propuse, deşi au unele observaţii de natură tehnică. Totodată, firmele de cercetare din domeniu, cum este cazul IMS Health, au luat deja în calcul noua lege a sănătăţii, când au anunţat prognozele pentru acest an, şi se aşteaptă să aducă bani suplimentari şi pentru medicamente.

De aceeaşi părere este şi Dan Zamonea, directo­rul general al Roche România, companie cu un rulaj de aproape 900 mil. lei (214 mil. euro) în 2011, care se mai aşteaptă ca noua legislaţie să accelereze în 2012 şi totodată să scurteze termenele la care companiile sunt plătite.

Singura voce care s-a ridicat împotriva modificărilor noii legi a sănătăţii este Raed Arafat, fostul subsecretar de stat şi responsabilul cu me­dicina de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, care a şi renunţat la funcţia deţinută în contextul diver­genţelor de opinii cu iniţiatorii care i-au adus şi un schimb de replici cu preşedintele Băsescu.

Temerile lui Arafat

Arafat susţine că sistemul de urgenţă nu trebuie să fie privatizat, deoarece va fi mai slab din punctul de vedere al pacientului, şi că medicii vor migra către privaţi.

În opinia sa, sistemul de urgenţă din România funcţionează bine acum pentru că este integrat, iar în momentul în care vor începe să pice piese (să fie deschise către privat), va pica întregul. Cristian Vlădescu, directorul Şcolii de Sănătate Publică şi Managament Sanitar şi unul dintre iniţiatorii proiectului, a spus citat de Mediafax că argumentele sale sunt false. Liberalizarea serviciilor de urgenţă va aduce concurenţe şi pentru cele două servicii prespitaliceşti, care există în prezent, SMURD şi Ambulanţa. Totodată, plecarea lui Raed Arafat a adus în discuţie şi statutul SMURD, serviciu fondat de Arafat în 1991 şi care în prezent a ajuns să aibă dotări mai bune decât Ambulanţa. SMURD este un serviciu fără perso­nalitate juridică, ce lucrează cu medicii de la Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) din spitale şi cu maşinile Pompierilor. Serviciul nu are buget propriu.

Poziţia publică tranşantă a lui Arafat şi discuţiile de pe marginea SMURD l-au determinat pe preşedintele Traian Băsescu să iasă să apere legea sănătăţii şi să declare că noua lege nu vizează priva­tizarea SMURD sau a Ambulanţei. Totodată, Bă­sescu a mai reamintit şi că fondurile Sănătăţii au crescut de la 1 mld. euro în 2000 până la peste 5 mld. euro.

"Sistemul nu a progresat deşi s-au introdus de cinci ori mai mulţi bani", a spus Băsescu. El a spus că a dorit ca proiectul să fie pus pe site în octombrie, dar că nu s-a putut decât la finalul anului 2011.

Pe lângă Arafat, şi Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România (AUMFR) s-a pronunţat în legătură cu serviciile de urgenţă şi noua lege a sănătăţii.

"Suntem deschişi şi încurajăm dezvoltarea asistenţei medicale private în România, dar nu recomandăm ca urgenţa majoră să fie obiect al concurenţei pe piaţa serviciilor de sănătate, întrucât aduce deservicii imense siguranţei pacientului", se arată într-un comunicat al AUMFR.

Exemple de sisteme de urgenţă în Europa

Franţa

  • Serviciile de urgenţă sunt publice, aici funcţionând serviciul de transport SMUR, cel mai apropiat de sistemul românesc;

  • Sistemul de sănătate este finanţat în principal din contribuţii sociale bazate pe salarii; statul nu decontează integral vizitele la medic.

Olanda

  • Serviciile de urgenţă sunt atât publice, cât şi private, la fel şi ambulanţele;

  • Asigurările private de sănătate sunt obligatorii.

Germania

  • Serviciile de urgenţă sunt asigurate de mai multe servicii de ambulanţă;

  • Există atât asigurări publice, cât şi private.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.01.2012

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
sănătate
, serviciul de urgenţă
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 6 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (6):
Teodora - 13 ianuarie 2012, 11:26

Initiatorii noii legi a sanatatii UITA de pensionarii care au cotizat 7%din salar pentru amaratul fond al sanatatii ,uita de cei pensionati pe caz de boala si de cei cu handicap a caror boala se poate agrava si care au nevoie de asistenta medicala la orice ora din zi /noapte !UITA de cei cu venituri sub 500ron care nu vor putea plati asigurarile private sau nu se vor putea opera din lipsa de bani !Care e concluzia ?Ca nu le mai sunt necesari pensionarii ! Nu-i lasa,domnule Doctor Arafat, sa-si faca mendrele prin parlament si sa voteze o lege DISCRIMINATORIE! Eu,una,va sustin din toate punctele de vedere,domnule Arafat,deoarece sunt o persoana cu dizabilitati si cu multe alte probleme de sanatate adiacente handicapului .

ion - 12 ianuarie 2012, 14:34

Principalii actori din sistemul de sănătate, atât autorităţile, cât şi mediul privat, susţin noua lege a sănătăţii pentru ca ei reprezinta grupurile de interese (vezi constructia autostrazilor) însă principala întrebare care se ridică este daca platitorii de taxe adica posibilii pacienti sunt si ei de acord. Raspunsul este NU!!! Intrebati pe oricine si o sa vedeti. Una din propuneri pe care am trimis-o ministerului sanatatii este ca serviciile de baza sa aiba un cost fix si nu sa fie exprimate in procente pentru evitarea discriminarii intre cineva care plateste 33 lei pe luna si cineva care plateste 200 lei sau mai mult. Asta este si principiul pe care incearca sa il impuna: platesti nimic primesti nimic. Ramane sa vedem daca acest principiu se va aplica si la dat si la luat bani!

andreea - 12 ianuarie 2012, 12:52

In Romania sistemul de sanatate nu poate fi decat privat. Pentru ca statul roman nu este capabil sa faca ceva sa functioneze. Realitatea de 22 de ani.
Este stupid sa nu accepti ideea de companie privata din simplul motiv ca ea doreste sa inregistreze profit!!!
Ar mai trebui sa-i explice cineva doctorului vedeta ca un medic merge la serviciu nu de dragul de a mai "taia" pe cineva, ci pentru un salariu decent care sa-i asigure traiul. Salariu decent care poate fi obtinut numai de la un spital privat, pe baza rezultatelor.

BTG - 12 ianuarie 2012, 10:00

Este mult mai bine ca sistemul de sanatate sa fie privat. Uitati-va ce se intampla la stat...in ce hal arata spitalele si cate spitale s-au inchis din lipsa de fonduri...platim CAS si nu beneficiem de acei bani de asigurare cand .... cand avem o problema tot din buzunar scoatem bani pana si pentru ustensile medicale te trimit medicii la farmacie ca ei zic ca n-au!

sorin - 12 ianuarie 2012, 00:35

Cred ca Romania ar trebui sa aiba inca un serviciu de urgenta public. Nu am inteles pana acum daca Ministrul Sanatatii are o pozitie clara fata de serviciul de urgenta.

Dragos Ionescu - 12 ianuarie 2012, 00:18

De ce nu aduceti in discutie si extinderea CASS asupra tuturor veniturilor ?
"(13) Veniturile asupra cărora se calculează contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt
veniturile definite în cuprinsul Codului fiscal şi sunt reprezentate de următoarele:
a) veniturile din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri realizate din desfăşurarea unei activităţi dependente;
b) veniturile din activităţi independente;
c) veniturile din agricultură
d) veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;
e) veniturile din investiţii;
f) veniturile din premii şi din jocuri de noroc;
g) veniturile din alte surse, cu excepţia veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare, dobânzi;
i) veniturile din pensii care depăşesc 740 de lei"

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
vreaupresedinte.ro
vreaupresedinte.ro
Inchide