Ce înseamnă noua lege a sănătăţii: faptul că statul predă sectorul declarându-şi neputinţa sau un pas spre eficienţă?

12 ian 2012 Autor: Ioana David

Vezi galeria foto Ce înseamnă noua lege a sănătăţii: faptul că statul predă sectorul declarându-şi neputinţa sau un pas spre eficienţă?Ce înseamnă noua lege a sănătăţii: faptul că statul predă sectorul declarându-şi neputinţa sau un pas spre eficienţă?

Citeste si:

Traian Băsescu: Lipsa banilor este pe ultimul loc în topul problemelor din sănătate. Cea mai gravă este monopolul CNAS, administrarea este un dezastru

Dezbaterile la noua lege a sănătăţii au început cu stângul: Raed Arafat demisionează după un schimb dur de replici cu preşedintele Băsescu

Andrei Georgescu, subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii, în locul lui Raed Arafat

Duţă susţine că statul stabileşte standarde pentru privaţi, Arafat spune că se face pe bani publici

Principalii actori din sistemul de sănătate, atât autorităţile, cât şi mediul privat, susţin noua lege a sănătăţii, însă principala întrebare care se ridică este dacă vor reuşi iniţiatorii să o adopte până la toamnă, când expiră mandatul parlamentarilor, şi dacă sistemul privat de asigurări de sănătate, acum firav, este pregătit să preia responsabilitatea a 20 milioane de oameni.

Schimbările profunde care ar urma să apară în sistem se discută acum în dezbateri publice organizate de autorităţi şi care, potrivit calendarului avansat, ar urma să se termine pe 10 februarie. După această dată, rămâne de văzut sub ce formă iniţiatorii vor continua: fie prin asumarea răspunderii, fie prin votul din Parlament.

În oricare dintre variante, va fi nevoie de timp pentru a implementa schimbările preconizate: legea va reduce implicarea statului în sistem, inclusiv în cel de urgenţă, iar privaţii urmează să joace un rol mult mai important şi să aibă pe mână fonduri de câteva miliarde bune de euro prin intermediul unor asigurători de sănătate. Totodată, proiectul lansat în dezbatere publică este o lege-cadru, care stabileşte contextul general, iar legile ce o vor completa ar trebui de asemenea să fie dezbătute public, deci vor fi consumatoare de timp.

Ce spun firmele private

Atât firmele de asigurări, cât şi operatorii de clinici şi spitale private sunt în favoarea schimbărilor propuse, deşi au unele observaţii de natură tehnică. Totodată, firmele de cercetare din domeniu, cum este cazul IMS Health, au luat deja în calcul noua lege a sănătăţii, când au anunţat prognozele pentru acest an, şi se aşteaptă să aducă bani suplimentari şi pentru medicamente.

De aceeaşi părere este şi Dan Zamonea, directo­rul general al Roche România, companie cu un rulaj de aproape 900 mil. lei (214 mil. euro) în 2011, care se mai aşteaptă ca noua legislaţie să accelereze în 2012 şi totodată să scurteze termenele la care companiile sunt plătite.

Singura voce care s-a ridicat împotriva modificărilor noii legi a sănătăţii este Raed Arafat, fostul subsecretar de stat şi responsabilul cu me­dicina de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, care a şi renunţat la funcţia deţinută în contextul diver­genţelor de opinii cu iniţiatorii care i-au adus şi un schimb de replici cu preşedintele Băsescu.

Temerile lui Arafat

Arafat susţine că sistemul de urgenţă nu trebuie să fie privatizat, deoarece va fi mai slab din punctul de vedere al pacientului, şi că medicii vor migra către privaţi.

În opinia sa, sistemul de urgenţă din România funcţionează bine acum pentru că este integrat, iar în momentul în care vor începe să pice piese (să fie deschise către privat), va pica întregul. Cristian Vlădescu, directorul Şcolii de Sănătate Publică şi Managament Sanitar şi unul dintre iniţiatorii proiectului, a spus citat de Mediafax că argumentele sale sunt false. Liberalizarea serviciilor de urgenţă va aduce concurenţe şi pentru cele două servicii prespitaliceşti, care există în prezent, SMURD şi Ambulanţa. Totodată, plecarea lui Raed Arafat a adus în discuţie şi statutul SMURD, serviciu fondat de Arafat în 1991 şi care în prezent a ajuns să aibă dotări mai bune decât Ambulanţa. SMURD este un serviciu fără perso­nalitate juridică, ce lucrează cu medicii de la Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) din spitale şi cu maşinile Pompierilor. Serviciul nu are buget propriu.

Poziţia publică tranşantă a lui Arafat şi discuţiile de pe marginea SMURD l-au determinat pe preşedintele Traian Băsescu să iasă să apere legea sănătăţii şi să declare că noua lege nu vizează priva­tizarea SMURD sau a Ambulanţei. Totodată, Bă­sescu a mai reamintit şi că fondurile Sănătăţii au crescut de la 1 mld. euro în 2000 până la peste 5 mld. euro.

"Sistemul nu a progresat deşi s-au introdus de cinci ori mai mulţi bani", a spus Băsescu. El a spus că a dorit ca proiectul să fie pus pe site în octombrie, dar că nu s-a putut decât la finalul anului 2011.

Pe lângă Arafat, şi Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România (AUMFR) s-a pronunţat în legătură cu serviciile de urgenţă şi noua lege a sănătăţii.

"Suntem deschişi şi încurajăm dezvoltarea asistenţei medicale private în România, dar nu recomandăm ca urgenţa majoră să fie obiect al concurenţei pe piaţa serviciilor de sănătate, întrucât aduce deservicii imense siguranţei pacientului", se arată într-un comunicat al AUMFR.

Exemple de sisteme de urgenţă în Europa

Franţa

• Serviciile de urgenţă sunt publice, aici funcţionând serviciul de transport SMUR, cel mai apropiat de sistemul românesc;

• Sistemul de sănătate este finanţat în principal din contribuţii sociale bazate pe salarii; statul nu decontează integral vizitele la medic.

Olanda

• Serviciile de urgenţă sunt atât publice, cât şi private, la fel şi ambulanţele;

• Asigurările private de sănătate sunt obligatorii.

Germania

• Serviciile de urgenţă sunt asigurate de mai multe servicii de ambulanţă;

• Există atât asigurări publice, cât şi private.