Eveniment

Ce listă de priorităţi trebuie să aibă Guvernul în 2012 - an crucial pentru următoarea decadă

Ce listă de priorităţi trebuie să aibă Guvernul în 2012 - an crucial pentru următoarea decadă

Autor: Iulian Anghel

04.01.2012, 00:04 630

Atât şi nimic mai mult ar trebui să facă Gu­ver­nul în 2012. Şi acest lucru îl cer eco­nomiştii din mediul privat Executivului într-un an care se anunţă greu, dar ale cărui ţinte macro­eco­nomice sunt trasate: creştere economică de 1,8-2,3%; deficit de 1,9%; inflaţie în jur de 3%.

Acesta este tabloul. Cine îi descifrează nuanţele?

Dacă răsfoieşti proiectele "restante" din punct de vedere legislativ, Guvernul nu ar tre­bui să aibă bătăi de cap în 2012, în afară de aceea de a se ţine de ţintele macro pe care şi le-a stabilit: va avea, în principal, de trecut noua le­ge a sănătăţii; nu se ştie încă ce urgenţă este modi­fi­ca­rea Constituţiei, în sensul introducerii în legea fun­damentală a ţintelor de deficit şi datorie sta­bi­lite la ultimul Consiliu European (deficit bu­ge­tar 3% din PIB, deficit structural 0,5% din PIB şi da­torie publică de 60% din PIB). În rest, sunt legi care privesc alegerile (legea electorală, re­du­ce­rea numărului de parlamentari). Dar eco­no­mi­ei puţin îi pasă dacă în Legislativul viitor vor fi 300 de parlamentari sau 471 ca acum şi la fel de pu­ţin afectată va fi da­că Parlamentul va fi uni­ca­me­ral sau bica­me­ral. Va fi afectată, în schimb, da­că, din motive elec­torale, accentul investiţiilor va fi pus pe pro­iec­te electorale, dacă în loc să re­du­că chel­tu­ielile cu încărcătură electorală Gu­ver­nul va sa­cri­fica investiţiile pentru a se încadra în ţinta de de­ficit, în cazul în care situaţia se va înrăutăţi, iar veniturile nu vor fi cele scontate.

"Sunt două-trei ţinte care trebuie urmărite în 2012. În primul rând, încadrarea în deficitul bu­getar foarte strâns pe care Guvernul şi l-a fixat (1,9% din PIB - n.n.), inflaţia, care este trea­ba BNR şi care trebuie menţinută cât mai aproape de ţinta propusă de 3% şi creşterea eco­nomică, mai ales cea bazată pe investiţii", comentează analistul financiar Dragoş Cabat.

Este esenţial însă, arată el, ca încadrarea în deficit să nu se facă pe seama sacrificării inves­ti­ţiilor: "Dacă vor realiza aceste lucruri, cre­d că, economic, au realizat ceea ce trebuia".

Ce s-ar întâmpla dacă din cauza înrăutăţirii situaţiei economice în Europa România va fi lovită, iar veniturile nu vor fi cele prognozate, lucru ce va pune în pericol ţinta de deficit?

"Avem acordul cu FMI şi putem lua bani de acolo. Deficitul poate fi depăşit, deşi pentru imagine ar fi bine să nu fie. Dar, în orice caz, nu tre­buie, sub nicio formă, tăiate investiţiile pen­tru încadrarea în ţinta de deficit", comentează Cabat.

Ţintele macro le avem. Ştim ce trebuie să facem? Da, admite analistul economic Aurelian Dochia. Problema este, adaugă el, că întot­dea­una cam ştii ce să faci, ceea ce mai rămâne este să şi faci: "Şi când ţii o dietă ştii ce să faci. Pro­ble­ma este să o şi ţii. Apoi, pe lângă respectarea ţin­telor macro, Guvernul trebuie să se uite spre eco­nomia reală. Se discută despre restruc­tura­rea întreprinderilor de stat - ştim că sunt inefi­cien­te, au pierderi şi datorii la buget. Dar în 2011 nu s-a făcut nimic cu ele, deşi erau în acor­dul cu FMI. Aşa se poate întâmpla şi în 2012, mai ales că interesul electoral nu coincide cu rigurozitatea".

O atenţie aparte trebuie acordată, econo­mi­ei reale, agriculturii, spune Dochia, şi argu­men­tea­ză: "Cu toţii vorbim de importanţa agri­cul­tu­rii. Că agricultura are potenţial... Dar ba­tem pa­sul pe loc. Aici avem nevoie de o re­structu­rare, inclusiv a regimului proprietăţii, avem nevoie de o modernizare. Agricultura noas­tră este lipsită de tot ceea ce înseamnă lanţ de procesare astfel în­cât produsele să ajungă în ma­gazine sau la ex­port. Oamenii se plâng, dar se plâng pentru că acest lanţ nu există. Guvernul tre­buie să vadă ce tre­­buie făcut aici, iar aici mai este vorba şi de in­frastructură, iar infrastructura cade în sarcina Guvernului".

Realizarea infrastructurii presupune inves­tiţii. Investiţiile le prioritizează Guvernul. Dar le prioritizează?

"Discutăm mult de investiţii, dar nu a exis­tat până acum curajul prioritizării lor. Să dăm puţin la toată lumea, să-i mulţumim pe toţi! Şi aşa la nesfârşit, lucru care creează costuri supli­men­tare, iar beneficiile nu apar. Dacă vrei să ob­ţii rezultate macro, trebuie să le susţii micro, nu să te uiţi toată ziua spre BNR ce-o mai face cu dobânda. Nu poţi să tai bugetul la nesfârşit. Tre­buie să te concentrezi pe creşterea econo­mi­că, pe restructurarea întreprinderilor de stat, trebuie să vezi de ce nu se creează reţelele de ser­vi­cii în agricultură. Ţintele macro sunt supra­ve­ghea­te de FMI. Apleacă-te spre economia rea­lă, vezi spre ce îndrepţi investiţiile!"

Guvernul şi-a propus în legea bugetului pentru 2012 să facă investiţii de 37,8 mld. lei, echi­valentul a 6,5% din PIB. Din totalul chel­tu­ie­lilor bugetare în 2012, investiţiile reprezintă 18,3% şi sunt pe locul trei ca mărime, după chel­tuielile cu asistenţa socială şi cele de per­sonal, care împreună trec de 50% din total.

O mare parte din investiţii ar urma să vină însă din fondurile europene. Şase miliarde de euro (patru miliarde de euro pe fondurile struc­tu­rale şi două miliarde pe fondurile agriculturii şi dezvoltării rurale) şi-a fixat Guvernul să atra­gă în 2012. Despre aceste fonduri vorbeşte Cris­tian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oame­nilor de Afaceri din România: "Ţinta tre­bu­ie să fie fondurile europene, mai ales acelea care pri­vesc proiecte foarte mari, cum ar fi infra­struc­tura. Ţintele macro le ştim. Proiectele cu fonduri UE se ştiu. O administraţie publică bine plătită şi impertinentă avem. Angajamentul de a atrage fonduri europene nu necesită mare efort doar, pur şi simplu, trebuie ca factorii de decizie să fie mutaţi pe şantierele ţării. Un proiect de auto­stradă dirijat de la Bucureşti este un proiect pier­dut de la început. Factorii guvernamentali tre­buie să fie implicaţi în proiectele mari".

Pârvan spune că trebuie lămurit dacă pen­tru aceste proiecte mari sunt toţi banii ("din legea bugetului nu poţi trage o concluzie") pen­tru exproprieri, de pildă, sau pentru execuţie. Însă găseşte inadmisibil faptul că programul de mediu, peste 4 mld. euro, este atât de întârziat.

"Proiectele pe mediu înseamnă apă, ca­na­li­zare, colectări menajere. Gropi şi conduc­te în pă­mânt. Unde este filozofia? Doar trebuie să vrei să munceşti."

"Aceste două proiecte - cele de infra­struc­tu­ră şi de mediu - pot ele singure, uşor, să ab­soarbă cele şase miliarde de euro pe care ne-am propus să le atragem în 2012. Adăugăm aici şi dezvoltarea rurală unde sunt foarte mulţi bani şi nu-ţi trebuie decât managementul de proiect. De ce este atât de greu să atragi fonduri?"

Pârvan mai spune că, pe lângă aceste as­pec­te, Guvernul trebuie să se concentreze pe sus­ţinerea capitalului românesc.

"Investiţiile străine sunt bune, dar vin pe oportunităţi. Noi avem IMM-uri pe care trebuie să le sprijinim, să le consolidăm, fie că este vor­ba despre cele care activează în domeniul ener­gi­ilor regenerabile sau a serviciilor de tip indus­trial. Avem încă firme care să contribuie la creş­te­rea economică. Guvernul trebuie să acorde o mai mare atenţie industriei, pentru că este o ilu­zie să crezi că poţi avea creştere economică pe pe termen lung fără industrie."

Cinci recomandări ale economiştilor pentru Guvern

  • Respectaţi ţinta de deficit bugetar fără să afectaţi investiţiile.

  • Sprijiniţi agricultura prin crearea lanţurilor de procesare, astfel încât produsele să ajungă în magazin sau la export.

  • Ieşiţi din Palatul Victoria şi mergeţi pe şantierele mari.

  • Pioritizaţi investiţiile.

  • Sprijiniţi capitalul românesc.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO