Economia ar urma să crească în acest an cu 3,5 - 4% şi cu cel puţin cu tot atât în 2016. Deficitul este sub control anul acesta, datoria publică se situează la sub 40% din PIB, investiţiile străine cresc solid, dobânzile sunt la minime istorice, inflaţia este negativă. Salariile cresc şi ele, cursul este stabil. Dacă priveşti cifrele, ai putea spune că viitorul guvern nu ar putea acuza „greaua moştenire“.
Guvernul va intra în pâine (dacă va primi votul de învestitură, dar masa critică a fost atinsă deja) săptămâna viitoare, dacă nu se întâmplă nimic imprevizibil. Sarcina lui principală va fi să definitiveze bugetul pe 2016, care este deja finalizat la nivelul Ministerului de Finanţe. Va mai dura însă, pentru că este puţin probabil ca guvernul Cioloş să execute bugetul PSD, care, după cum s-a văzut în ultimii ani, a preferat majorările salariale şi creşterea economică prin consum, investiţiilor şi creşterii economice prin investiţii.
În mare, privind tabloul macroeconomic, lucrurile sunt liniştite la suprafaţă. Economia avansează (este o discuţie dacă guvernul a făcut bine sau rău încurajând creşterea prin consum) şi va avansa şi în anii ce vin. A contribuit mult la acest lucru şi factorul extern, iar revenirea din ce în ce mai solidă a Europei va ajuta şi România să facă paşi importanţi.
Până anul acesta deficitele au fost ţinute în frâu, dar, după cum se vede din toate datele de la Finanţe, acest lucru s-a întâmplat cu sacrificarea investiţiilor. Surse publice, care participă la discuţiile despre formarea guvernului, susţin că Cioloş promite pentru 2016 un buget „de investiţii“. Dacă vrea un astfel de buget trebuie să facă un slalom printre veniturile „improbabile“ (din efectul „de runda a doua“, ca urmare a reducerii taxelor) şi cheltuielile „extrem de probabile“ rezultate din majorările de salarii operate în a doua parte a anului de guvernul Ponta şi care înseamnă o gaură în bugetul de venituri între 14 miliarde de lei şi 20 de miliarde de lei în 2016.
Şi toate acestea trebuie făcute cu securea deficitului bugetar deasupra capului, pentru că guvernul, oricare ar fi el, nu-şi permite cu niciun chip să depăşească ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB.
Dacă ar vrea însă să respecte un deficit mai mic, anterior convenit cu Bruxellesul în cadrul Pactului fiscal, atunci misiunea unui astfel de guvern ar fi de-a dreptul dramatică. Prin urmare, guvernul viitor va rămâne cu un deficit foarte sus, cel mai probabil (departe de deficitul de 1,2% din PIB în 2016, necesar ca România să rămână în cadrul definit de Pactul fiscal). Însă, în aceeaşi vreme, trebuie să găsească echilibrul menţinerii creşterii economice (indiferent dacă prin consum sau prin investiţii) şi obligaţia de a nu speria pieţele şi investitorii cu derapaje – derapaje care ar fi fatale şi investiţiilor, şi cursului de schimb, şi situaţiei României pe pieţele internaţionale. Toate acestea sunt în echilibru în ultima vreme, în ciuda execuţiei extrem de proaste a bugetelor din ultimii ani. Nu este clar cum s-ar fi descurcat guvernul Ponta cu bugetul pe 2016, dar guvernul ce va veni se va vedea obligat să joace foarte abil cartea stabilităţii şi creşterii economice.
Cum arată principalii indicatori din economie la finalul lui 2015
1. PIB: creştere peste aşteptări
La o creştere economică de 2,5% pe care se fundamentează legea bugetului pe 2015, PIB-ul estimat este de 709 mld. lei. Dar creşterea economică este, în primul semestru, peste previziuni, de 3,8%, iar creşterea anticipată pe tot anul este de 3,5 - 4%, ceea poate împinge PIB-ul până spre 720 mld. lei în acest an. Pentru anul viitor creşterea economică ar urma să fie, potrivit celor mai multe dintre previziuni, între 3 şi 4%.
2. Deficit: maximum 1,8% din PIB în 2015
Bugetul consolidat la nouă luni este pe excedent – 0,9% din PIB. Legea bugetului pe 2015 prevede un deficit bugetar de 1,8% din PIB. În situaţia curentă, când guvernul interimar nu poate angaja cheltuieli semnificative, guvernul nou nu este instalat, iar până la finele anului mai este o lună şi jumătate, este puţin probabil ca deficitul să sară peste cel înscris în legea bugetului (13 mld. lei, mai ales că excedentul la nouă luni este de peste 6 mld. lei, putând acoperi şi majorările salariale din octombrie şi din decembrie).
3. „Găuri bugetare“: 14 mld. lei (1,8% din PIB) golul provocat de reducerea taxelor
Reducerea taxelor şi majorarea salariilor vor provoca bugetului în 2016 o gaură de cel puţin 14 miliarde de lei (calcul făcut înainte ca Parlamentul să aprobe, miercuri, majorările salariale de 10% pentru toţi bugetarii). România trebuia să aibă un deficit bugetar în 2016 de 1,2% din PIB, însă, în urma reducerilor de TVA şi a majorărilor salariale deja operate, estimările s-a mutat spre limita superioară a deficitului acceptat de 3% din PIB, echivalent a 14 mld. lei la bugetul estimat pe 2015 de 709 mld. lei.
4. Investiţiile din buget: mai mici decât cheltuielile cu dobânzile
Anul în curs va fi pentru investiţiile statului cel mai prost din ultimii 10 ani. Cheltuielile pentru investiţii (cheltuielile de capital şi din fonduri UE) au fost în primele nouă luni din an de 19 miliarde de lei, adică la 57% din „planul“ de 48 de miliarde de lei prevăzut de legea bugetului. Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) sunt la nouă luni, de doar 7,6 miliarde de lei, adică sub cheltuielile cu dobânzile de 8 mld. lei, în aceeaşi perioadă. 2015 poate deveni însă cel mai bun an din 2009 încoace pentru investiţii străine cu un total de peste 3 mld. euro. Investiţiile străine directe au crescut în primele opt luni cu 61,4% faţă de perioada similară a anului anterior, până la circa 2,3 mld. euro.
5. Datoria Publică: în creştere, dar sub 40% din PIB
Datoria publică totală (internă şi externă) era în august de 275 de miliarde de lei. Datoria publică externă era, la finele lui octombrie, de aproape 30 mld. euro. Este o datorie mai mare cu peste 40 mld. lei faţă de momentul în care PSD a preluat guvernarea, dar, cum PIB-ul a crescut în fiecare an de atunci, datoria publică s-a menţinut sub nivelul de 40% din PIB.
O majorare a deficitului ar putea împinge însă datoria peste acest prag de 40%, considerat de economişti un prag psihologic. Rezervele internaţionale erau în octombrie de 31,6 mld. euro, în creştere cu 2 mld. euro ca urmare a unui împrumut extern luat de Finanţe.
6. Exporturile: încă un an record, peste 70 mld. euro
În ultimii ani exporturile de bunuri au bătut record după record, dar au fost depăşite mereu de importuri, iar deficitul comercial s-a adâncit. Contul curent al balanţei de plăţi a fost echilibrat de exportul de servicii, care este pe excedent. Anul trecut România a exportat bunuri de aproape 53 mld. euro şi servicii de 15 mld. euro. Anul acesta, la nouă luni, exportutile de bunuri erau în creştere cu 5% an/an, ceea ce oferă premisa unor exportui de bunuri de peste 55 mld. euro pe tot anul. Exporturile totale ar putea depăşi, astfel, 70 mld. euro.
7. Şomajul: în jur de 6%, dar statisticile sunt discutabile
Rata şomajului BIM se învârte în jurul valorii de 6%, dar specialiştii vorbesc de un şomaj ascuns din cauza felului în care acesta este raportat. Raportările nu includ totalul populaţiei care ar putea intra în categoria şomerilor. De aceea sentimentul privind statisticile este că România stă bine la acest capitol. Pe de altă parte, plecările masive în străinătate au slăbit presiunea pe piaţa muncii. În trimestrul al doilea economia înregistra peste 450.000 de şomeri. În octombrie rata şomajului era de 6,9%.
8. Salariile: salturi spectaculoase, dar nu se ştie cât mai ţine
Salariul minim a ajuns la 1.050 de lei brut punând presiune pe toate salariile care anul trecut au crescut cu 7%. Salariul minim a crescut în ultimii trei ani cu 50%. Salariul minim ar urma să crească şi în 2016, dar nu este obligatoriu ca viitorul guvern să urmărească politica guvernului demisionar. Salarile medicilor şi ale profesorilor au crescut în 2015 cu 25%, iar Parlamentul a votat ca toate salariile să crească cu 10%, ceea ce va pune o mare presiune pe bugetul lui 2016. Salariul mediu brut pe economie a fost în septembrie de 2.541 de lei, iar cel net de 1.883 de lei. Numărul de salariaţi a ajuns la 4,57 milioane.
9. Cursul leu/euro: sub 4,45 lei pe termen mediu
Cursul mediu de schimb leu/euro a fost în T3 de 4,4282 lei euro şi de 4,4167 la sfârşitul perioadei. Leul s-a depreciat după debutul crizei politice la minimul ultimelor patru luni, până la peste 4,44 lei/euro (4,4398 lei pentru un euro, ieri), dar economiştii cred că lucrurile sunt sub control, cu condiţia ca această criză să nu se prelungească. Dacă situaţia revine la normal, cursul se va situa pe termen mediul în jurul a 4,4 lei/euro.
10. Dobânzile: la minime istorice
Dobânzile la creditele noi în lei au atins în luna august minimul istoric de 5,66% pe an (faţă de 10% prin 2012) pe fondul reducerii dobânzii-cheie de către BNR. În T3, rata dobânzii practicată de instituţiile de credit a fost de 6,61% la credite şi 1,71% la depozite. Rata dobânzii de politică monetară este la un minim istoric – 1,75%. Aceste scăderi de dobânzi au ajutat şi statul, nu doar populaţia, care s-a împrumutat şi el mai ieftin. Randamentele la titluri de stat au ajuns la minime istorice atât în cazul scadenţelor scurte, cât şi pentru maturităţi de 3-15 ani. De la 14 -15% în 2008, la debutul crizei, sau 6-7% prin 2012, dobânzile au ajuns la 2 - 4% pentru maturităţi de peste trei ani.
11. Bursa: pasul pe loc
Bursa a avut parte în ultimii ani de câteva listări ale companiilor de stat din energie. Indicele de referinţă BET a crescut de la aproximativ 5.300 de puncte prin 2012 la peste 7.300 de puncte la începutul acestei luni. Lichiditatea, indicatorul care arată forţa investitorilor şi profunzimea bursei, nu a evoluat însă spectaculos în ultima vreme, rulajul zilnic fiind, în medie, undela va 40 de milioane de lei. Listări noi nu mai sunt aşteptate curând, prin urmare, nimic pe frontul bursei în viitorul imediat.
12. Inflaţia: pentru prima dată în istorie „numărăm“ cu minus
Banca Naţională se fereşte să vorbească despre „deflaţie“ şi preferă un termen mai soft, acela de „inflaţie negativă“. Este pentru prima dată după Revoluţie (nu prea ştim cum erau manevrate cifrele în comunism) când înregistrăm o inflaţie cu minus. Prin urmare, BNR, care lupta cu inflaţia, luptă acum cu deflaţia, care a fost accentuată de reducerea TVA la alimente. BNR a ameninţat că majorează dobânda-cheie pentru a stăvili creditul în lei, dacă reducerile de taxe şi majorările salariale nu se temperează. În octombrie inflaţia a fost de minus 1,6% şi va fi negativă şi în prima parte a lui 2016.
