Viitorul preşedinte al Comisiei Europene va avea de ales pentru poziţia de comisar din partea României între Dacian Cioloş, actual comisar al agriculturii, şi Corina Creţu, europarlamentar.
În cazul lui Dacian Cioloş, lucrurile sunt clare: dacă ar fi ales de noul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker pentru fotoliul de comisar din partea României, atunci el ar urma să primească portofoliul agriculturii pe care îl deţine în prezent.
În cazul Corinei Creţu, lucrurile sunt mai puţin clare: Creţu (47 de ani), care vorbeşte cinci limbi străine, are studii de economie finalizate în 1989 la ASE, dar în domeniu a practicat doar doi ani, - economist, analist-programator, la Fabrica de Maşini Unelte, Blaj (1989-1992). Apoi a fost ziarist la ziare apropiate actualului PSD (Cronica Română sau Azi), devenind, cu vremea, mâna dreaptă a fostului preşedinte Ion Iliescu al cărui purtător de cuvânt a fost. A mai fost senator în Senatul României şi este europarlamentar din 2007, vicepreşedinte al grupului socialiştilor din Parlamentul European.
Ce post executiv (de comisar) i se potriveşte cuiva care de 20 de ani îndeplineşte mandate politice? Dacă Juncker o va alege, cu siguranţă propunerea ar fi bine primită în cadrul Parlamentului European.
Ştiind profilul candidatului şi parcurgând lista de poziţii de comisar, foarte probabil ea ar putea fi desemnată să ocupe fotoliul de comisar însărcinat cu cooperarea internaţională.
Premierul Victor Ponta a transmis la Bruxelles două propuneri pentru poziţia de comisar european din partea României pentru comisia ce va fi condusă de Jean-Claude Juncker: Dacian Cioloş şi Corina Creţu. Şi asta după ce şi premierul Ponta şi preşedintele Băsescu au anunţat că-l susţin pe Cioloş pentru un al doilea mandat.
A doua propunere a fost însă făcută ţinând seama de exigenţa lui Juncker de a avea în echipă mai multe femei (acum în comisia compusă din 27 de membri sunt nouă femei) şi mai multe variante din care să alegă, dar şi de probabilitatea destul de ridicată ca România să nu poată să-şi menţină mandatul de comisar al agriculturii întrucât sunt ceva mai rare cazurile în care un comisar a avut două mandate consecutive în Comisiei pe aceeaşi poziţie. Este un fel de „rotire a cadrelor“, pentru că toată lumea vizează portofoliile cu impact – economie, agricultură, industrie, comerţ.
De ce sunt vânate aceste posturi, de vreme ce un comisar nu repezintă, teoretic, statul care l-a trimis în Comisie? Pentru că un mandat cu greutate relevă, măcar la nivel de percepţie, importanţa statului respctiv. De la portofoliul multilingvismului deţinut de primul comisar român Leonard Orban (în 2007 a fost inventat acest post pentru că, la intrarea României în UE, bucatele erau deja împărţite) până la cel al agriculturii deţinut de Cioloş, saltul este însemnat.
De aceea statele îşi dispută portofoliile, chiar dacă acest lucru nu răsare la suprafaţă mereu.
În cazul de faţă, marile domenii ce vor fi gestionate de viitorii comisari s-au cam împărţit, lucru de care ne putem da seama privind chiar popunerile ce ar urma să fie făcute sau au fost făcute: Gunter Oettinger (Germania), actual comisar pentru energie, Pierre Moscovici (Franţa) fost ministru de finanţe sau Fredirica Mogherini (Italia), aleasă deja la finele săptămânii ca ministru de externe al UE.
Preşedintele Traian Băsescu s-a arătat surprins sâmbătă că guvernul a transmis două nominalizări pentru funcţia de comisar, spunând că a aflat despre asta de la Bruxelles. A mai spus că nu vrea să creeze o nouă polemică subliniind dreptul legal al guvernului de a face propunerile de comisar, dar a făcut o observaţie: procedura internă decisă de legea care pretinde ca un candidat să fie audiat de o comisie parlamentară înainte ca propunerea să ajungă la Bruxelles nu a fost respectată. Premierul a replicat că audierea se va face după ce Juncker îşi va anunţa opţiunea, dar legea spune că audierea trebuie să se petreacă nu după, ci înainte.
