Ieri la conferinţa Foreign Investors Summit, Filote a fost întrebată de Alexandru Năstase, secretar de stat care l-a reprezentat pe premierul Victor Ponta, ce s-ar întâmpla dacă soluţia găsită de România pentru majorarea investiţilor ar fi creşterea deficitului. Filote a exprimat din nou opoziţia Comisiei Europene faţă de deficitele mari.
România s-a angajat în faţa UE să respecte ţinta de deficit structural de 1% din PIB, ceea ce înseamnă să aibă un deficit bugetar de 1,85% din PIB în 2015 şi de 1,25% din PIB în 2016. Însă, între timp, guvernul a decis reducerea TVA şi majorări de salarii ce fac imposibilă respectarea acestei ţinte. În faţa criticilor FMI, ale Comisiei Europene, Băncii Naţionale şi ale Consiliului Fiscal, guvernul se apără susţinând că va respecta ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Nefiind membră a zonei euro, România nu poate fi sancţionată administrativ decât în situaţia în care nu respectă deficitul bugetar de 3% din PIB, nu şi deficitul structural de 1% din PIB.
„La nivelul Comisiei Europene, la întrebarea dacă e o soluţie pentru a se face investiţii mai mari prin creşterea deficitului, răspunsul este clar nu. Nu vedem motive să acceptăm acest târg înainte de a vedea ţara că îşi foloseşte tot potenţialul, adică absorbţia fondurilor europene sau recuperarea banilor de la cei condamnaţi pentru corupţie“, a afirmat Filote. Investiţiile statului sunt la cel mai jos nivel din ultimii 10 ani. La opt luni bugetul a cheltuit pentru investiţii (din buget şi fonduri UE) doar 15 miliarde de lei, în vreme ce ţinta pe întreg anul este de 44 de miliarde de lei
Filote a adăugat că România are deja mijloacele de a atrage investiţii, aşa că nu are nevoie să se atingă de fundamentele macroeconomice, pentru că „ar fi păcat ca după măsurile de austeritate dure resimţite de toată lumea să se facă un pas înapoi“. Potrivit lui Filote, România are într-adevăr o importantă creştere economică, s-a consolidat fiscal, însă toate aceste realizări nu s-au făcut uşor, ci cu efort uriaş al tuturor cetăţenilor. „Avem un guvern optimist, sperăm să nu fie prea optimist. Nu vrem să vedem aceste realizări puse în umbră de alte măsuri (ale guvernului - n.red.)“, a adăugat ea.
Comisia este în favoarea creşterii salariilor unor categorii profesionale şi a altor decizii ale Guvernului „dacă sunt luate la timpul potrivit“, însă trebuie crescut şi gradul de colectare a taxelor şi impozitelor
„Este nevoie de salarii mai mari, dar bazate pe competitivitate. în România sunt salarii foarte mici, chiar dacă oamenii lucrează din greu. Autorităţile trebuie să găsească soluţii pentru a creşte progresiv salariile şi productivitatea“, a adăugat Filote. Ea a precizat că, pe lângă nevoia crucială de consolidare a mediului de afaceri, sunt necesare şi reformarea administraţiei publice şi a modului în care cunt cheltuiţi banii publici.
Pe de altă parte, schimbările de taxe nu sunt de ajutor şi ar trebui să fie predictibile.
„România trebuie să aibă în continuare un mediu economic stabil. Trebuie să repetăm asta până aude toată lumea. Nu ştiu dacă va mai fi nevoie de un acord de finanţare, nu cred că România are nevoie de un astfel de program pentru bani. Poate sunt alte motive“, a spus Filote.
România este atractivă pentru investitori graţie costurilor mici şi a abundenţei de resurse naturale, dar ţara nu îşi mai poate permite că avantaj aceste costuri reduse.
„Este timpul că România să se mute de la o ţara cu costuri mici la una cu industrii high tech. Nu vă bazaţi doar pe costurile mici. Motorul schimbării în România este cercetarea, inovarea. Trebuie să căutaţi scurtături pentru a ajunge din urmă ţările dezvoltate“, a spus Filote.
Prezent în conferinţa, Ismail Radwan, lead Public sector management specialist în Bancă Mondială, a afirmat că România are nevoie de instituţii puternice şi stabile iar chiar dacă „România este o destinaţie fantastică pentru investiţii“, corupţia dă un „nume urât acestei ţări“.
