Eveniment

Ce şanse sunt ca decizia BCE de a tipări bani şi situaţia din Grecia să ajute Bucureştiul să obţină de la Bruxelles relaxarea condiţiilor de deficit

Ce şanse sunt ca decizia BCE de a tipări bani şi...

Autor: Iulian Anghel

29.01.2015, 00:07 748

„Relaxarea cantitativă“ de peste 1.000 de miliarde de euro anunţată de Banca Centrală Euro­peană, dar şi noua si­tuaţie din Grecia, ţară în care la putere a ajuns un partid care cere renegocierea da­toriilor,  oferă României o portiţă de a re­deschide discuţiile cu Comisia Euro­peană pe marginea deficitului structural de 1% din PIB (care impune un deficit bugetar strâns) pe care guvernul de la Bucureşti s-a angajat să-l respecte încă din acest an.

O relaxare cu un punct procentual a deficitului bugetar (în urma amânării aplicării măsurii deficitului structural de 1% din PIB) ar lăsa guvernului posibilita­tea de a lua din pieţe încă 5 - 6 miliarde de lei (1,5 mld. euro), bani cu care se pot construi 250 de kilometri de auto­stradă.

„Sunt în favoarea unei asemenea mă­suri dacă ea se poate realiza. În momentul de faţă, discuţia care domină este că în perioadă de criză este nevoie să se facă deficite mai mari. România nu are infrastructură ca alte ţări ca să nu aibă ce să facă cu banii“, comentează econo­mistrul Aurelian Dochia.

La rândul său, economistul Laurian Lungu afirmă: „În momentul în care economia o cere, este normal să ai un deficit mai mare. Ceea ce contează este să fii disciplinat. Însă acea ţintă de deficit de 0,5% din PIB în 2016 este mult prea dură, deficitul este prea mic“.

Ministrul finanţelor Darius Vâlcov a anunţat ieri că a cerut în Consiliul Ecofin (miniştrii de finanţe din UE)  reevaluarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) pe o perioadă de patru ani. O solicitare oficială va fi făcută în aprilie.

MTO înseamnă o sumă de reguli de prudenţialitate pe care statele trebuie să le respecte pentru a evita situaţii nepre­văzute.  Ele privesc deficitul şi datoria, dar, în cazul economiilor slabe, mecanismul este unul extrem de constrângător, aproape un cerc vicios. Pentru că deficite mai mici înseamnă posibilităţi limitate de îndatorare, deci bani mai puţini pentru investiţii, lucru ce loveşte în chiar creşterea economică. Anul acesta România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să respecte un deficit bugetar de 1,8% din PIB şi un deficit structural de 1% din PIB. Reducerea deficitului structural de 1,8% din PIB în 2014 la 1% din PIB în 2015 înseamnă însă un gol în buget de 5 - 6 miliarde de lei (1,5 mld. euro), adică jumătate din cheltuielile de capital (investiţiile din buget) efectuate în primele 11 luni din 2014 (12,1 mld. lei).

Potrivit lui Laurian Lungu, România are mult prea multe nevoi şi o parte a acestora ar trebui scoase în afara meca­nismului din pactul fiscal. Are nevoie de cheltuieli mai mari la apărare, la infra­structură, la şcoli, la sănătate: „Vorbim de un decalaj care trebuie clar redus. O parte a acestor cheltuieli trebuie finanţate de stat, dar nu pot fi finanţate cu deficite de 0,5% din PIB“.

România beneficiază la acest moment de o poziţie foarte bună pe pieţe – se împrumută la minimul ultimilor şase ani, asigurarea împotriva riscului de default reflectată în cotaţiile CDS-urilor coborând la 120 de puncta de bază. Dar nu se poate împrumuta pentru cheltuieli bugetare, în 2015, decât de 13 miliarde de lei, pentru că trebuie să respecte un deficit de 1,8% din PIB.

„România are un deficit de sub 3% din PIB, o datorie publică mică şi condiţii de piaţă foarte bune. Cred că, într-o astfel de situaţie, dublată de măsura BCE de a tipări bani, în condiţiile în care problema Greciei va fi foarte probabil reevaluată, există oportunitatea ca  şi România să por­nească discuţii pentru relaxarea defici­tului“, comentează Aurelian Dochia.

Laurian Lungu arată însă că problema Greciei este total diferită de a României şi nu va influenţa o eventuală discuţie Co­misia Europeană - România pe marginea deficitului.

În ultimii doi ani, din ce în ce mai mulţi economişti de calibru se ridică împotriva măsurilor de austeritate impuse în Europa în anii trecuţi. Decizia BCE de a tipări bani pentru achiziţia de titluri a în­semnat o schimbare majoră de abor­dare. Pe astfel de fundamente se aşază gu­vernul de la Bucureşti când cere relexarea condiţiilor de deficit.

„Am cerut ieri (marţi - n. red.) la Ecofin, în numele României, reevaluarea calen­darului pentru MTO pe o perioadă de 4 ani şi aş dori ca săptămâna viitoare să avem o întâlnire (cu membrii Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor – n. red.) şi pe această temă pentru că în martie sau în aprilie, cel târziu în aprilie când vom avea solicitarea oficială către Comisia Europeană aş vrea să fie un sprijin şi o susţinere totală atât din partea Parlamentului şi Guvernului, a tuturor forţelor politice pentru că această reevaluare ar duce la creşterea alocării pentru investiţii în România în următorii 4 ani de zile şi cred că este un interes comun“, s-a ieri adresat Vâlcov Comisiei de buget-finanţe-Bănci, potrivit Mediafax.

Opoziţia nu a comentat afirmaţiile ministrului.

„Deocamdată sunt doar propuneri şi nu comentăm propuneri. Nici nu vor avea timp să le facă pentru că nu vor mai sta mult la guvernare“, a comentat Eugen Nicolăescu, vicepreşedinte al Comisiei de buget a Camerei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO