Ce şanse sunt ca economia să crească cu peste 5% în 2018, pentru al doilea an consecutiv?

21 dec 2017 Autor: Iulian Anghel

♦ Sunt şanse solide ca economia României să crească cu 5,5% în 2018, aşa cum anticipează guvernul, pentru că şi anul viitor consumul va fi ridicat, iar economiile Europei de Vest - principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti - merg foarte bine, spune economistul Aurelian Dochia. Alţi economişti sunt ceva mai rezervaţi, dar un lucru pare cert. Dacă nu se va întâmpla o catastrofă externă şi dacă politica internă nu o va lua complet razna, economia va creşte cu cel puţin 4% în 2018, un ritm formidabil având în vedere „efectul de bază” - o creştere de peste 6% în acest an.

Economia a crescut cu 4,8% în 2016, arată datele semidefinitive de ieri ale Institutului Naţional de Statistică. În primele nouă luni din 2017, creşterea PIB a fost de 7%, an/an, iar în T3 de 8,8%, an/an, ceea ce oferă perspective solide ca avansul produsului intern brut să sară în acest an de 6% - cea mai solidă creştere de din ultimii nouă ani.

Proiectul de buget pe 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, o prognoză mai rezervată decât a Comisiei Naţionale de Prognoză, care crede într-un avans al PIB de 5,7%.

Sunt însă şi semne de întrebare. Potrivit economiştilor de la ING Bank, avansul PIB se va reduce până spre 4,7% în 2018 în urma înăspririi semnificative a politicii monetare şi a puţinului spaţiu de manevră pe care guvernul îl are, având în vedere că deficitul bugetar este fixat la limita de aproape 3% din PIB. De asemenea, moneda mai slabă, politicile publice inconsecvente, o creştere netă a salariilor sub aşteptări în sectorul public (sub 5% faţă de 25% cât era anunţat) dar şi o întrerupere a negocierilor salariale care afectează aşteptările consumatorilor vor contribui la atenuarea creşterii economice, cred analiştii de la ING Bank.

„Proiectul de buget pe 2018 se bazează pe ipoteze de creştere optimiste susţinute în mare măsură pe consumul privat şi pe supoziţii de îmbunătăţire a colectării impozitelor. Acest lucru ar putea conduce la măsuri corective pe parcursul anului pentru a menţine deficitul în limitele deficitului de 3% din PIB. Astfel de măsuri ar putea constitui o bază nouă diminuare a perspectivelor de creştere, un fel de ciclu vicios prociclic, prin urmare“, arată economistul-şef al ING Bank, Ciprian Dascălu.

Economiştii Băncii Transilvania, a doua bancă din sistem, sunt şi mai sceptici.

„În scenariul macroeconomic central al Băncii Transilvania previzionăm decelerarea ritmului anual de creştere economică la 4,1% în 2018, 3,4% în 2019, respectiv 2,6% în 2020, date fiind semnalele de maturitate ale ciclului economic postcriză (global şi european) şi perspectivele de rebalansare a politicii economice pe plan intern, cu impact asupra costurilor de finanţare“, spune Andrei Rădulescu, senior economist al BT.

Cei mai conservatori sunt de departe economiştii de la UniCredit Bank, care, în raportul trimestrial al băncii, văd o creştere economică în anul ce vine de doar 3,6%.

„Creşterea economică ar putea încetini de la 5,3% (peste 6% în opinia guvernului – n.red.) în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creştere, anume consumul şi stocurile. Creşterea alertă a salariului va continua să susţină consumul privat, însă veniturile nete vor creşte mai încet decât salariile brute. Angajaţii sectorului public se vor bucura de o creştere a salariului brut de 25-70% în 2018, cu cele mai mari creşteri planificate în educaţie şi sănătate. Deşi celor din urmă li s-a promis o majorare salarială de 148%, anticipăm o majorare de doar 70%, deoarece cheltuielile bugetare suplimentare până la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB“, arată documentul citat. Potrivit acestuia, exporturile nete vor frâna creşterea economică, deoarece expansiunea comerţului cu amănuntul este acoperită preponderent din import. Mai mult, majorările frecvente ale salariului mimim pe economie vor continua să erodeze marjele de profit ale exportatorilor români, care ar avea nevoie de un leu mai slab pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară.

Raportul mai arată: „Cererea internă şi europeană puternică va sprijini producţia industrială, cu toate că ritmul de creştere a acesteia s-ar putea tempera în 2018 pe fondul unor efecte de bază, al investiţillor reduse, al costurilor salariale mai mari şi al creşterii lente a producţiei de energie. Serviciile vor continua să crească rapid, unele din cele mai performante sectoare fiind trasportul internaţional (pe măsură ce comerţul internaţional îşi continuă revenirea), IT (criza de personal e mai puţin stringentă decât în restul Europei Centrale) şi comerţul cu amănuntul (stimulat de creşterile salariale)“. Economia ar urma să crească cu peste 6% în acest an, consumul fiind şi în 2017 principalul motor al avansului economic. Dar cererea în creştere a dinamitat deficitele gemene - comercial şi de cont curent - şi, astfel, leul începe să se resimtă, un leu pe care economiştii de la UniCredit Bank îl văd oricum supraevaluat. Majorările salariale încep să se vadă în inflaţie, care a ajuns la 3% în noiembrie – o inflaţie care poate ajută însă într-o măsură creşterea economică, pentru că va stimula consumul, după cum arată economistul Aurelian Dochia. Prin urmare, chiar dacă va fi mai mică decât în acest an, creşterea economică va fi robustă, pentru că investiţiile au început să crească, cerere externă există şi avansul economiilor europene suflă şi în pânzele economiei României, spune Dochia.

Guvernul anticipează pentru 2018 un avans economic de 5,5%. Comisia Europeană anticipează şi ea pentru România o creştere de de 4,4% în 2018 şi de 4,1% în 2019.

 

PIB-ul în 2016: plus 4,8% faţă de anul precedent

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2016, date semidefinitive, a fost de 762,3 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 4,8% faţă de anul 2015, potrivit datelor publicate ieri de INS. PIB-ul pentru 2017 este estimat la 842,5 mld. lei (în creştere reală cu 6,1%), iar cel pentru 2018 la 907,5 mld. euro (creştere reală de 5,5%). Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă PIB nominal estimat pentru anul 2016 s-a majorat cu 0,1%.

În anul 2016, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat industria, de la +0,4% la +1,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +3,5 puncte procentuale (de la 101,8% la 105,3%); construcţiile, de la +0,1% la +0,7%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +10,9 puncte procentuale (de la 101,8% la 112,7%); activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, de la +0,5% la +0,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -7,0 puncte procentuale (de la 107,9% la 100,9%). Modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +4,6% la +4,8%, ca urmare a majorării volumului său cu 0,4 puncte procentuale (de la 107,5% la 107,9%); formarea brută de capital fix, de la -0,8% la -0,5%, ca urmare a modificării volumului său cu +1,3 puncte procentuale (de la 96,7% la 98,0%).

iulian.anghel@zf.ro

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.12.2017

 
Cuvinte cheie:
economie
, PIB
, consum
, crestere economica
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide