Ministerul Finantelor si BNR au anuntat ieri oficial ca au cerut in mod formal Comisiei Europene si Fondului Monetar International (FMI) inceperea negocierilor pentru un imprumut extern.
Anuntul, care a fost precedat de discursul presedintelului Traian Basescu in Parlament luni dupa-amiaza, in care seful statului a aratat ca Romania are nevoie de un astfel de imprumut ca o plasa de siguranta, vine dupa o perioada de dezbateri aprinse privind oportunitatea ca statul sa se imprumute pentru a compensa o incapacitate a sectorului privat de a-si rostogoli - sau plati- datoria contractata din strainatate. La sfarsitul anului trecut, Romania avea o datorie externa de 73 de miliarde de euro, adica aproape jumatate din Produsul Intern Brut, din care doar 15% era a statului.
Surse guvernamentale citate de Mediafax afirma ca Romania va cere un sprijin extern de 19 miliarde de euro, dintre care 12 vor veni de la Fondul Monetar International, iar 7 de la Comisia Europeana. Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, spune insa ca este inca prea devreme pentru a vorbi despre valoarea imprumutului, iar decizia va fi adoptata cel mai probabil in aprilie. "Suma de 19 miliarde de euro cred ca este o speculatie. Nimeni nu stie la ce nivel se va ridica imprumutul. Nu s-au finalizat negocierile. Vom discuta cu reprezentantii FMI", a spus Lazea.
"In urma discutiilor preliminare, autoritatile romane au in vedere accesarea de asistenta financiara externa pe termen mediu, decizie comunicata Comisiei Europene. Asistenta financiara externa si masurile proactive ale autoritatilor romane se constituie intr-o garantie de consolidare a stabilitatii financiare, pe termen mediu, incurajand astfel relansarea mediului de afaceri si recastigarea increderii investitorilor in potenatialul economic al Romaniei", au explicat ieri reprezentantii Ministerului Finantelor.
Prin decizia de a apela la un sprijin extern, Romania se inscrie in grupa Ungariei, Ucrainei si Letoniei, care au facut inca de anul trecut acest pas, in incercarea de a depasi situatiile dezastruoase din economiile lor. Practic, scenariile considerate pana acum pesimiste ale analistilor straini, care atentionau inca de la sfarsitul lui 2007 ca Romania este supraindatorata si se va confrunta cu probleme de finantare externa, ajung sa se adevereasca.
In urma cu nu mai mult de o luna guvernatorul BNR Mugur Isarescu se arata sceptic privind oportunitatea unui imprumut, subliniind ca problema datoriei este limitata la sectorul privat, unde cateva banci si companii concentreaza grosul necesarului de finantare.
"Cum ar fi ca o banca centrala sau un guvern sa se imprumute? Ca sa ce? Sa acopere un gol de finantare al sectorului privat care nu se stie cat de mare este? La un acord apar costuri de sute de milioane de euro, care se vor resimti in viitor. Cineva le va plati", atentiona Isarescu la inceputul lunii februarie. BNR a calculat ca, la sfarsitul anului trecut, sectorul privat avea o datorie externa pe termen scurt (care devine scadenta anul acesta) de ceva mai mult de 22 de miliarde de euro, iar statul de numai aproximativ 2 miliarde de euro. Companiile private, care au datorii de circa 12 miliarde de euro, ar putea sa aiba probleme in a le rostogoli, ponderea probabila fiind de circa 60%, potrivit unor calcule prezentate recent de guvernator.
Analistul economic Lucian Liviu Albu spune ca imprumutul este o surpriza. "Saptamana trecuta la sedinta Consiliului Economic al premierului nu s-a discutat aceasta problema. De unde a aparut aceasta suma? La ce vom folosi banii?", a spus Albu. Economistul apreciaza ca toata argumentatia privind implicarea statului in acoperirea datoriei externe private este confuza. "La ce vor fi folositi acesti bani? Este neclar. Cum poate sa achite statul o datorie externa privata?".
Analistii financiari din bancile cu capital strain chestionati de ZF afirma ca statul are nevoie de un imprumut extern pentru a-si finanta deficitul si mai ales pentru a putea sa echilibreze evolutia cursului valutar leu/euro, in conditiile in care cererea de valuta din partea companiilor, care au de platit datorii in valuta, va fi mare, iar intrarile de fonduri din strainatate se vor reduce.
Analistii bancilor sustin ca avem nevoie de un imprumut, ba chiar au facut si calcule in saptamanile trecute privind valoarea acestuia.
Un astfel de imprumut ar atenua imaginea deteriorata in mod nefundamentat pe care investitorii straini o au asupra Romaniei, ar incuraja intrarea investitorilor straini in sectoarele economiei si ar mentine dinamica Produsului Intern Brut in sfera pozitiva, chiar daca ritmul va fi mult incetinit, apreciaza Florian Libocor, economistul-sef al BRD-SocGen.
"Acest imprumut este necesar pentru a asigura continuarea cresterii economice si mentinerea competitivitatii companiilor romanesti prin scaderea costurilor de finantare, precum si pentru accelerarea lucrarilor de infrastructura realizate de sectorul guvernamental", spune Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank.
In eventualitatea in care nu s-ar contracta un asemenea imprumut consecintele ar putea fi recesiune, deficit de finantare a sectorului privat, finantare costisitoare a sectorului public, cresterea somajului la 8%-9%, continuarea deprecierii leului si diminuarea rezervelor valutare ale BNR, mai spune economistul Volksbank.
Lucian Albu apreciaza ca abia acum Romania va fi inclusa in zona tarilor cu risc din Europa de Est, alaturi de Ucraina si Ungaria, desi nu era cazul. "Ucraina nu este in UE, iar Ungaria avea de mult timp probleme. Ei au avut o criza a lor, cu deficite bugetare de 7-8% din PIB, datoria publica uriasa si erau deja pe scadere economica. Noi vom aparea acum ca fiind asistati de FMI, ceea ce va duce posibil la scaderea ratingului".
Si in plan politic, opiniile sunt divergente. "De ce sunteti gata sa capitulati in numele Romanei si sa semnati un acord cu FMI de care tara nu are nevoie?", intreaba Calin Popescu-Tariceanu, presedintele PNL intr-o scrisoare trimisa presedintelui Basescu.
Pe de alta parte, Varujan Vosganian, fostul ministru al finantelor, admite ca este nevoie de un imprumut extern. "Datoria publica externa a Romaniei este foarte mica. Insa datoria privata pe termen scurt de 24 de miliarde de euro - 11 mld. euro datoria bancilor si 13 mld. euro a companiilor - este o problema. Cata vreme situatia a fost normala, aceasta datorie nu a fost o problema. Problema acum este ca majoritatea bancilor de la noi au capital strain. Or, pentru a te feri de decizia ca banca-mama sa transfere riscul catre filialele din Romania intrerupand fluxurile de finantare, este nevoie de o infuzie de capital care sa fie folosita de Banca Nationala pentru stabilizarea cursului. Intr-o situatie normala, fluxurile de finantare ar fi curs normal si nu ar fi fost nevoie de un imprumut", spune Vosganian. Nu este vina nimanui (ca Romania trebuie sa se imprumute - n.n.), este vorba despre felul in care s-a dezvoltat economia, de dinamica ei, mai spune fostul ministru de finante Varujan Vosganian.
Reprezentantii Fondului Monetar International au aratat marti ca o delegatie va veni la Bucuresti intre 11 si 25 martie, pentru a continua evaluarea situatiei macroeconomice cu autoritatile romane. Saptamana trecuta o delegatie condusa de viceguvernatorul BNR Cristian Popa si secretarul de stat din Ministerul Finantelor Bogdan Dragoi a fost la sediu Fondului in Washington. Reprezentantii FMI noteaza ca discutiile de saptamana trecuta au fost fructuoase.
Un acord cu Fondul ar veni insa cu costul intaririi politicii fiscale, atentioneaza analistul Lucian Liviu Albu. "FMI o sa ceara cresterea TVA sau a cotei unice de impozit si reducerea cheltuielilor guvernamentale. Politica lor este de control al cererii, de refacere a echilibrului pe stagnare", spune Albu. El subliniaza ca deficitul de cont curent, care a fost finantat in anii trecuti si prin cresterea datoriei externe, a inceput deja sa se ajusteze, pentru ca cererea solvabila este in scadere.
Un acord cu FMI ar putea sa insemne si restructurarea personalului din administratie. "Exista anumite sectoare publice ca educatia, sanatatea sau administratia publica, care ar trebui restabilizate profund, iar o monitorizare venita din partea FMI ar putea ajuta la realizarea acestui lucru. In momentul de fata, in sectorul public exista un exces de resurse umane, iar daca nu vom primi acest imprumut, riscam sa ramanem incremeniti intr-un sistem birocratic neperformant si larg consumator de resurse umane", explica Dumitru Costin, presedinte al Blocului National Sindical.
Totodata, este posibil ca una dintre consecintele primirii unui astfel de imprumut sa duca la o inghetare a fondului de salarii, nu insa si a salariilor nominale.
"Salariile ar putea fi redistribuite ulterior prin eliminarea excesului de resurse umane in zona bugetara", explica Costin.
Pe de alta parte, odata cu reorganizarea personalului, ar putea fi reduse si cheltuielile materiale necesare personalului din sistemul bugetar.
In ceea ce priveste eventualele consecinte negative ale unui imprumut extern, costurile s-ar putea sa fie destul de dure in termeni de politici economice, insa acestea mai pot fi negociate, spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
"Probabil la Washington nu s-au inteles. Poate au fost aduse in discutie conditii nu foarte acceptabile din punctul de vedere al Romaniei. Acum vin cei de la FMI la Bucuresti 'sa rafineze' discutiile."
Economistul Raiffeisen subliniaza de asemenea ca este nevoie sa fie create mecanisme prin care fondurile atrase din afara sa ajunga in economie, in conditiile in care procedeul este neclar.
"Efectele (imprumutului - n. red.) vor depinde mult de conditiile de negociere. Pe partea de cheltuieli bugetare, probabil ca se va insista pe inghetarea cresterii salariilor, limitarea puternica a bonusurilor. Pe partea de venituri, e posibila, desi nu ar fi deloc de dorit, o crestere a impozitelor si taxelor", spune Laurian Lungu, managing partner la firma de cercetare si analiza la Macroanalitica.
Catalina Constantinescu, senior economist la RBS Romania, spune ca banii din imprumutul extern vor ajunge in rezerva valutara a BNR si vor putea sa fie utilizati pentru acoperirea golurilor din balanta de plati, dar si pentru atenuarea presiunilor pe cursul de schimb. "Perioada de rambursare va fi cel mai probabil de 2 ani, asa cum s-a intamplat si in cazul Ungariei", spune Constantinescu.
"Banii care se duc in economie, prin proiecte, sunt cei contractati de la Banca Mondiala, BERD si BEI", subliniaza Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
