Ca să supravieţuiască în criză, când piaţa românească de construcţii s-a prăbuşit, Ştefan Cherciu, proprietarul companiei care face celebrele ferestre QFort, s-a îndreptat către piaţa italiană. Pentru un antreprenor român e greu de crezut că poate să atace cu produsele lui o piaţă vestică matură, unde lucrurile se schimbă în decenii, iar jucătorii sunt mai mult sau mai puţin aceiaşi.
După cinci ani, Cherciu spune că a ajuns numărul doi pe piaţa italiană, o fereastră din zece vândute fiind QFort.
Prezent la întâlnirea de la Craiova a ZF „Antreprenorii României“, un proiect realizat împreună cu Banca Transilvania, Ştefan Cherciu i-a îndemnat pe confraţii lui antreprenori români să iasă afară cu produsele lor, să atace pieţele externe mature, pentru că există potenţial de vânzare şi cerere: „Nu vă fie frică, mergeţi la export. Avem produse bune şi mai ieftine. Putem să ne batem cu ei la ei acasă“.
Ca şi Cherciu este şi Constantin Popeci, cel care deţine Popeci Utilaj Greu Craiova, unul dintre combinatele de pe vreme lui Ceauşescu pe care l-a şi condus şi care a supravieţuit celor 25 de ani de capitalism în România.
Deşi percepţia generală în România şi, paradoxal, în rândul celor care fac afaceri este că exporturile au fost mai mari pe vremea lui Ceauşescu decât acum, situaţia este total diferită: România exportă de aproape zece ori mai mult decât pe vremea comunistă. De la 6-8 miliarde de dolari valută convertibilă, exporturile plecate din România atât ale companiilor româneşti cât şi ale multinaţionalelor au ajuns acum la 60 de miliarde de dolari.
Constantin Popeci a ţinut să le spună celor prezenţi la evenimentul ZF şi care cred că economia românească era mai bună pe vremea lui Ceauşescu că atunci combinatul avea export de 2% din afaceri, iar acum are spre 80%. Economia românească este mai bună acum, mai performantă, cu un grad mult mai ridicat de productivitate, a spus Popeci.
El le-a spus celorlalţi antreprenori români, din experienţa lui actuală, că este bine să se asocieze cu firme străine ca să facă business, ca să înveţe şi ca să ajungă mai productivi. A început cu produse simple, iar acum face produse complexe pentru Siemens sau Manesmann, giganţi germani.
La polul opus, mulţi antreprenori români, nu numai din Craiova, cred că soluţia de supravieţuire pentru antreprenorii locali şi companiile româneşti este de a le proteja piaţa internă, aşa cum face Turcia, unde companiile străine intră destul de greu şi doar prin asociere.
Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, crede că soluţia protejării pieţei interne nu rezolvă situaţia companiilor româneşti şi nici nu le protejează. „Noi nu avem economia Turciei şi nici populaţia lor. Noi avem nevoie de deschidere, trebuie să fim conectaţi cu Europa.“ La noi antreprenorii trebuie să se întoarcă cu faţa spre piaţă, să producă ce se vinde pe piaţă, nu ce produce şi vrea el, a adăugat Rădulescu.
Punctul comun al tuturor este faptul că statul român ajută mai mult investitorii străini decât pe cei români, ceea ce face ca frustrarea să fie maximă. Fiscul se duce numai la companiile româneşti, în timp ce multinaţionalele nu sunt controlate cu anii. Facilităţile sunt acordate mai mult companiilor străine, în timp ce firmele româneşti plătesc dobânzi mari şi toate taxele la stat.
Dacă statul român împărţea 60 de milioane de euro la 60 de firme româneşti, aveam astăzi 60 de firme puternice, susţine Ştefan Cherciu.
Dar, după cum spune Eugen Rădulescu de la BNR, prea puţin firme româneşti reuşesc să treacă de la micro la mici, de la mici la mijlocii şi de la mijlocii la mari. Observăm că firmele româneşti stau pe loc şi chiar merg uşor înapoi din punctul de vedere al dezvoltării.
Toţi antreprenorii vor, cel puţin din declaraţii, să fie mai uniţi, poate să-şi dea business unii altora, aşa cum fac străinii, dar cine să-i unească?
Aceasta este o întrebare care până acum nu şi-a găsit un răspuns la ZF Antreprenorii României nici în Sibiu, nici în Braşov, nici în Iaşi, nici în Timişoara, nici în Piteşti şi nici în Craiova.
