Eveniment

Cele cinci evenimente care au marcat săptămâna. Rompetrol a fost cumpărată de chinezi. Ursus şi Timişoreana vor fi vândute; Legea dării în plată a fost promulgată; 3.000 de apartamente executate silit au fost puse la vânzare; Guvernul Cioloş are probleme

Autor: Ştefan Stan

30.04.2016, 12:07 4674

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

 

Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas (CN KMG) şi China Energy Company Limited (CEFC) au bătut astazi palma şi au încheiat un parteneriat în cadrul căruia CEFC va deţine o participaţie de 51% în cadrul KMG International NV (“KMGI”), respectiv 49% pentru CN KMG, potrivit unui anunţ al companiei. De asemenea, într-un anunţ de pe Bursa de Valori Bucureşti se precizează modificarea structurii acţionariatului KMG International NV, actionarul majoritar al societatii Rompetrol Rafinare S.A.

Conform înţelegerii dintre KMG - CEFC, compania din China îşi asumă în cadrul KMGI o serie de obligaţii, prin care aceasta va efectua investiţii în dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi ţările adiacente.

Sub denumirea « Silk Way» (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naţionale din Kazahstan - KMG şi al companiei din China – CEFC in cadrul KMGI se va dezvolta având ca baza KMGI si subsidiarele sale. O echipă mixtă de lucru formată din experţi din Kazahstan, China si România a realizat un volum important de activităţi pregătitoare - semnarea în 14 decembrie 2015 a Memorandumului de Înţelegere în prezenta prim miniştrilor din Kazahstan şi China, dar şi validarea pe 29 ianuarie 2016 de către părţile semnatare a Condiţiilor principale ale tranzacţiei (Term Sheet).

 

“Sunt convins că în parteneriat cu un investitor puternic, compania va reuşi să avanseze considerabil, utilizând KMGI si subsidiarele sale drept platforma comună pentru dezvoltarea business-ului”, declară Sauat Mynbayev, preşedintele CN KMG.

Tranzacţia va fi supusă unor măsuri prealabile, care presupun inclusiv aprobarea finală din partea autorităţilor competente europene şi chineze, dar şi alte instituţii abilitate. Data estimată pentru finalizarea acesteia este octombrie 2016.

 
Controversata lege a dării în plată a fost promulgată în această seara în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că peste 15 zile, adică pe 13 mai primul debitor se poate prezenta la bancă pentru a-şi ceda cheile la imobile şi pentru a-şi stinge datoria.​

Şeful statului a precizat că, iniţial, a cerut Parlamentului reexaminarea legii dării în plată, iar ulterior a constat că Legislativul a ţinut cont de observaţiile sale şi a decis să promulge actul normativ.

Legea dării în plată a fost adoptată, miercuri, 13 aprilie, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu o majoritate de 207 voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere.

Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.

De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.

 

​Astfel se încheie episodul dării în plată, care ţine capul de afiş al agendei publice încă din toamna anului trecut şi care a ajuns chiar şi pe masa celui mai puternic bancher al Europei, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi. BCE atrăgea atenţia ca darea în plată ar putea avea efecte negative asupra economie.

 
AB InBev s-a oferit să vândă brandurile SAB Miller din Europa Centrală şi de Est, inclusiv Pilsner Urquell, înainte de decizia Comisiei Europene de a aproba tranzacţia evaluată la peste 100 miliarde de dolari.

Activele sunt evaluate la circa 5 miliarde de dolari, conform analiştilor Exane BNP Paribas, care estimează că acestea fac 2,3 miliarde de dolari din vânzări şi 450 milioane de dolari ca venituri înainte de taxe şi impozite pentru SAB Miller, scrie The Wall Street Journal.

AB In Bev se oferă să vândă activele SAB Miller din Ungaria, România, Cehia, Slovacia şi Polonia, active care includ drepturile folosirii brandului Pilsner Urquell în afara SUA.

SAB Miller este în prezent al treilea cel mai mare berar din Europa de Est, cu o cotă de piaţă de circa 15%, conform Euromonitor, în timp ce AB InBev are o cotă de piaţă de 7,9%, scrie The Wall Street Journal.

Potenţiala vânzare anunţată astăzi include şi brandurile poloneze Tyskie şi Lech, berea Dreher din Ungaria sau brandul românesc Ursus. Estul Europei nu a fost niciodată un focus major pentru AB InBev, iar posibila vânzare este menită să aducă circumstanţe atenuante îngrijorărilor pe care le-ar putea avea Comisia Europeană privind tranzacţia care aşteaptă ultimele aprobări.

 

Anheuser-Busch (AB) InBev a lansat  la finalul anului trecut o ofertă oficială de circa 107 miliarde de dolari pentru SABMiller, marcând astfel încheierea unui acord îndelung anticipat ce combină cei mai mari producători de bere ai lumii într-o companie care controlează aproximativ jumătate din profitul industriei.

Pentru a se asigura că această tranzacţie va primi ok-ul autorităţilor, AB InBev a luat în ultimul timp o serie de măsuri Recent, AB InBev a acceptat oferta Asahi Group pentru brandurile premium Peroni şi Grolsch, dar şi pentru brandul britanic Meantime. Analiştii companiei de investiţii Exane spus că Asahi ar putea fi un potenţial cumpărător al unor active oferite spre vânzare astăzi, conform The Wall Street Journal.

Dacă cei doi giganţi se vor uni, vor forma cel mai mare grup din industria berii la nivel mondial, având 30% cotă de piaţă. În România, SAB Miller este prezent prin Ursus Breweries, care are în portofoliu branduri precum Ursus, Peroni, Ciucaş sau Timişoreana şi trei fabrici, la Braşov, Timişoara şi Buzău. Compania Ursus Breweries este deţinută de SAB Miller de circa două decenii şi a ajuns anul trecut la afaceri de 1,4 mld. lei (peste 310 mil. euro).

 
Pe listele de executări silite ale băncilor apar garsoniere, hoteluri şi pensiuni, benzinării şi tractoare şi chiar şi echipamente medicale, executate de la persoanele fizice sau juridice care nu au mai putut rambursa creditele.

BCRBRD şi Banca Tran­sil­vania, cele mai mari trei bănci locale în func­ţie de activele deţinute, cau­tă cumpărători pen­tru aproximativ 3.000 de apartamente şi case executate silit, cu preţuri sub media pieţei. Iar asta în condiţiile în care multe imobile se află pe piaţă de o perioadă îndelungată fără să trezească interesul vreunui cumpărător.

De exemplu, un apartament cu trei ca­mere din Bucureşti, situat pe bu­le­var­dul Alexandru Obregia, în apro­pierea staţiei de metrou Piaţa Sudului, este scos la licitaţie de către BCR cu un preţ de pornire de aproape 103.000 de lei (echivalentul a 23.000 de euro). Apar­tamentul are trei camere şi depen­dinţe cu o suprafaţă totală de 65 metri pă­traţi. Licitaţia va avea loc în luna mai a acestui an. Pe de altă parte, băncile au la licitaţie şi autoturisme, de la 5.100 de euro, cum este cazul BRD, care vinde un model de autoturism Jeep din 2006.

Pe lista băncilor şi-au făcut loc şi ho­teluri şi mi­nipensiuni, dar şi ben­zinării. BCR are pe lista de imobile exe­cu­tate silit şi scoase la licitaţie o ben­zi­nărie în oraşul Oreavul din judeţul Buzău cu un preţ de pornire de 791.000 de lei (177.000 de euro).

Bancherii au strâns în ultimii ani mii de proprietăţi de la clienţii care nu şi-au mai putut rambursa ratele la cre­dite, iar astfel rău-platnicii au ajuns să fie executaţi silit.

Brokerii de credite susţin că în ultima perioa­dă de timp a devenit o afacere într-un cerc închis să achizi­ţio­nezi imobile executate silit. Iar asta pentru că sunt foarte multe persoane care cunosc când au loc aceste licitaţii şi sunt la curent cu imobilele scoase la executare.

 

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu şi-a anunţat demisia miercuri, 27 aprilie, pe pagina sa de Facebook, după ce premierul Dacian Cioloş i-a cerut să renunţe la funcţie, decizia venind pe fondul scandalului de la Opera Naţională.

Vlad Alexandrescu este al treilea ministru care părăseşte Cabinetul Cioloş, după ministrul Muncii şi ministrul Fondurilor Europene. Vlad Alexandrescu este profesor universitar la Universitatea Bucureşti. Fost ambasador al României la Luxemburg, Alexandrescu a fost numit Ministru al Culturii în guvernul Dacian Cioloş pe 17 noiembrie 2015.

În şedinţa de Guvern de astăzi, 27 aprilie, premierul Dacian Cioloş a cerut demisia Ministrului Culturii decizia venind pe fondul scandalului de la Opera Naţională, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu a schimbat în ultimele săptămâni nu mai puţin de patru directori ai Operei: George Călin, Tiberiu Soare, Vlad Conta şi din nou George Călin. Călin a fost demis din nou de Ministrul Vlad Alexandrescu, joi, 21 aprilie, la solicitarea angajaţilor ONB, care au protestat faţă de repunerea în funcţie la Operă a unui manager corupt.

Problemele au apărut în urma neînţelegerilor dintre corpul de balet al ONB, în frunte cu coregraful Johan Kobborg şi fosta conducere a instituţiei de cultură, dirijorii Tiberiu Soare şi Vlad Alexandrescu.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO