Eveniment

Chevron s-a apucat din nou de lucru la Pungeşti, în Moldova, în compania jandarmeriei. Oamenii au blocat drumul

Şapte persoane au fost ridicate de jandarmi în timpul protestelor de la Pungeşti şi duse la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui, unde au fost întocmite dosare penale. AFP/Mediafax Foto

Şapte persoane au fost ridicate de jandarmi în timpul protestelor de la Pungeşti şi duse la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui, unde au fost întocmite dosare penale. AFP/Mediafax Foto

Autor: Roxana Petrescu

02.12.2013, 20:19 493

Americanii de la Chevron şi-au reluat lucrările pentru explorarea gazelor de şist din comuna vasluiană Pungeşti la circa o lună şi jumătate după ce din cauza protestelor locale grupul petrolier a decis să-şi suspende activităţile.

Şi de această dată compania a avut de înfruntat opoziţia a circa 100 de localnici, utilajele care vor fi utilizate în campania de explorare ajungând la faţa locului cu ajutorul Jandarmeriei. Şapte persoane care au participat la protest s-au ales cu dosare penale, dar au revenit apoi în zonă spunând că nu vor renunţa la manifestaţii.

„Chevron poate confirma că şi-a reluat operaţiunile în perimetrul Siliştea din comuna Pungeşti, judeţul Vaslui. Chevron intenţionează să realizeze exclusiv activităţi de explorare, folosind tehnologii conven­ţionale, în perimetrul EV-2, conform permiselor pe care le-am obţinut la începutul lunii octombrie 2013“, au declarat reprezentanţii Chevron România.

Reluarea lucrărilor nu a fost însă lipsită de incidente. Astfel, potrivit Mediafax, şapte persoane au fost ridicate de jandarmi în timpul protestelor de la Pungeşti şi duse la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui, unde au fost întocmite dosare penale.

Persoanele în cauză spun că li s-au întocmit dosare penale pentru blocarea drumului judeţean Vaslui-Gârceni în momentul în care jandarmii şi utilajele au intrat în comuna Pungeşti. În plus, unuia dintre protestatari i-a fost întocmit dosar penal şi pentru distrugere, după ce a spart un geam al unei maşini a Jandarmeriei. Mai mult, câteva zeci de localnici din Pungeşti au reclamat intervenţia în forţă a jandarmilor, luni dimineaţă, în jurul orei 4.30. În ciuda declaraţiilor protestatarilor, premierul Victor Ponta a afirmat în cadrul unei intervenţii în cursul zilei de ieri că „acţiunile jandarmilor au fost sută la sută conforme cu legea şi nu se va accepta ca 20, 30, 50 sau 70 de oameni să încalce legea, în timp ce toţi ceilalţi o respectă“.

Înainte de a ajunge în funţia de premier, când se afla în opoziţie, Victor Ponta era împotriva gazelor de şist. Odată ajuns la putere, premierul a descoperit oportunitatea pe care o reprezintă pentru România explorarea şi ulterior exploatarea acestei resurse, în ciuda efectelor de mediu încă neelucidate.

 

Ce sunt gazele de şist?

Gazele de şist sunt gaze obişnuite, dar blocate în şisturi argiloase, mai greu de exploatat faţă de gazele convenţionale.

O altă diferenţă faţă de gazele normale, care sunt disponibile într-un mod mai concentrat, este faptul că de obicei gazele de şist sunt difuze, adică se întind pe o suprafaţă de teren mai mare. Din această cauză trebuie forate şi analizate numeroase puţuri pentru a determina potenţialul de gaze de şist, potrivit site-ului de informare www.infogazedesist.eu lansat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru că sunt mai greu de exploatat, metodele utilizate diferă faţă de cele utilizate în cazul gazului convenţional şi implică fracturarea hidraulică şi forajul orizontal. Pentru extragerea gazelor neconvenţionale se efectuează foraje verticale care intersectează şisturile la adâncimi cuprinse între 2.000 şi 4.000 de metri. Odată ajuns la adâncimea la care este dispus stratul de şisturi, care poate avea şi 200 de metri grosime, forajul este executat orizontal pe lungimea acestuia pe distanţe cuprinse între 1.000 şi 2.500 de metri.

Mai departe, pe porţiunea verticală sau orizontală se perforează sonda prin explozibili. Deoarece fisurile prezente în mod normal în şisturi nu sunt suficiente pentru debite comerciale, se creează unele artificiale, aceasta fiind metoda de fracturare hidraulică, prin care se injectează apă la presiuni foarte mari. Această apă este însă plină de chimicale.

Potrivit unor informaţii furnizate de Chevron, singura companie care a declarat oficial că vrea să extragă gazele de şist din România, pentru fiecare sondă făcută cu această procedură se injectează în pământ, la adâncimi care pot ajunge la 4 kilometri, echivalentul unui bazin olimpic de apă cu nisip şi o serie de compuşi chimici pentru a străpunge straturile geologice şi a elibera gazele. Mai departe, toată această „soluţie“ iese la suprafaţă şi este depozitată pe o arie de dimensiunea a două terenuri de fotbal, urmând a fi tratată.

 

Unde se ascund gazele de şist

În 2011 americanii de la Chevron au obţinut concesiunea EV-2 Bârlad, care acoperă 600.000 de hectare în nord-estul României. Perimetrul este situat în apropierea graniţei cu Republica Moldova, la 260 de kilometri de Bucureşti, şi se întinde pe suprafaţa judeţelor Vaslui, Galaţi şi Bacău. Suprafaţa de teren are în principal o destinaţie agricolă, dar sunt şi numeroase zone cu păduri dese.

Chevron a luat acest perimetru de la compania Regal Petroleum, firmă care a fost deţinută de omul de afaceri Frank Timiş, părintele proiectului Roşia Montană. Prin programele asumate şi avizate de ANRM, Chevron România Exploration and Production SRL s-a angajat să realizeze 400 de kilometri de prospecţiune seismică 2D şi să sape trei sonde, cu adâncimi de 3.000, 3.800 şi 4.000 de metri.

Săparea sondelor de explorare Popeni-1, Siliştea-1 şi Păltiniş-1 de către Chevron Romania Exploration and Production SRL se va face în localităţile Găgeşti, Pungeşti şi Băceşti din judeţul Vaslui.

În 2010, Chevron a câştigat şi trei perimetre la malul mării, Adamclisi, Vama Veche şi Costineşti. Zona este foarte bogată în resurse hidro şi deţine o floră constând în aproximativ 1.900 de specii, care reprezintă peste 50% din toate speciile de plante din România.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.12.2013

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO