Datele de la finalul lunii decembrie 2013 arată că în România au intrat 2,8 mld. euro din fonduri europene în 2013, ceea ce adăugat la suma de 2,2 mld. euro atrasă în perioada 2008 - 2012 înseamnă un nivel al absorbţiei de 5 mld. euro în perioada de bugetare 2007-2013.
Ţinta la începutul anului era de 5 miliarde de euro fonduri atrase în 2013, deci obiectivul a fost atins la jumătate. Dacă s-ar menţine ritmul de absorbţie, de dublare a fondurilor atrase în fiecare an, ar însemna că în 2014 ar trebui să intre în economie 5 mld. euro. Astfel, rata totală de absorbţie a ajuns la 26% în decembrie anul trecut, faţă de un obiectiv de 50%, ceea ce înseamnă că în exerciţiul bugetar 2007-2013 România a atras de la UE prin fonduri structurale doar un sfert din suma de 20 mld. euro care i-a fost pusă la dispoziţie.
Chiar şi aşa, BNR a profitat din plin de valuta intrată în ţară prin Ministerul de Finanţe pentru a ţine cursul sub control, iar acest lucru a fost subliniat şi de guvernatorul Mugur Isărescu.
„Orice intrare de capital susţine piaţa valutară, iar rambursările făcute pentru proiectele europene reprezintă intrări nete de capital în euro, chiar dacă ele ajung la beneficiarii finali în lei. S-au făcut decontări pentru contractele cu valori mari, mai ales din domeniul infrastructurii, iar banii europeni au înlocuit în mare parte investiţiile străine directe, care s-au prăbuşit în ultimii ani“, a explicat Romulus Andrei, şeful departamentului de finanţări structurate în cadrul Volksbank.
Încasările din fonduri europene au contribuit şi la reducerea datoriei externe, care a ajuns la 97,3 miliarde de euro în noiembrie anul trecut (fiind cu 2,4 mld. euro mai mică decât în 2012). Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, a spus ieri că şi-a fixat pentru 2014 atragerea a „2,8 miliarde de euro pentru a evita pierderea vreunui euro”, potrivit Mediafax. Estimările sale sunt mai pesimiste decât cele ale analiştilor, care spun că în economie ar trebui să intre cel puţin 5 miliarde de euro din noile rambursări din 2014.
Teoretic, în ritmul actual de absorbţie, având în vedere că valoarea decontărilor noi făcute de Comisia Europeană pentru proiectele europene s-a dublat de la an la an, în economie ar putea intra încă cel puţin 5 miliarde de euro din fondurile structurale în 2014. Această estimare a fost confirmată şi de către analiştii de la Erste Group, acţionarul majoritar al BCR.
Absorbţia de fonduri structurale din 2013 l-a făcut mai încrezător chiar şi pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a afirmat, într-un interviu recent pentru Mediafax, că banii veniţi de la UE, în special în a doua parte a anului trecut, au fost vânduţi către BNR (în calitate de agent al statului) şi banca centrală a făcut emisiune de lei.
„În mod normal, noi ar fi trebuit, când am cumpărat valută de la Finanţe, să fi absorbit şi excesul de lichiditate. Dacă nu am făcut-o, a fost din raţiuni bine fundamentate. Noutatea a fost că, exact pentru a confirma un trend, şi anume că inflaţia vine în jos şi dobânzile trebuie să se ducă şi ele în jos, concomitent cu reducerea ratei de politică monetară, am lăsat această lichiditate în piaţă şi am ajuns din poziţie de creditor în poziţie de debitor. Am evitat astfel şi o eventuală apreciere excesivă a cursului leului”, a explicat guvernatorul.
Fondurile europene rămân singura soluţie de finanţare ieftină, în condiţiile în care băncile străine au tăiat liniile de finanţare destinate subsidiarelor din România, iar investiţiile străine sunt la o cincime din nivelul de dinainte de criză.
Eugen Orlando Teodorovici, actualul ministru al fondurilor europene, promitea la început de 2013 o absorbţie de 50% din fondurile structurale. Realitatea i-a înjumătăţit obiectivul, rata ajungând la 26%
Proiectele mari de infrastructură - singura speranţă a anului 2014
Din 2009 – primul an în care s-au văzut în statistici primele rambursări făcute de către Comisia Europeană în România – şi până în 2013, ritmul mediu de creştere a absorbţiei de fonduri UE a fost de circa 100% de la an la an. Numai anul trecut, de exemplu, în economie au intrat rambursări „noi” de aproape 2,8 miliarde de euro, în creştere cu peste 150% faţă de sumele nou intrate de la Comisia Europeană în 2012. În acest ritm, sumele noi care ar trebui să intre în 2014 putea să fie de cel puţin 5,6 miliarde de euro.
„Suma de 5 miliarde de euro rambursări în 2014 este una fezabilă, cred că am putea atrage chiar mai mult. Dacă se vor deconta facturi pentru proiecte mari de infrastructură, pentru căi ferate, drumuri sau autostrăzi, absorbţia va fi mare, pentru că din astfel de proiecte vin cei mai mulţi ani. Din păcate, multe proiecte dezvoltate de IMM-uri nu sunt viabile, iar acolo sunt corecţii financiare mai mari”, a mai spus Romulus Andrei, şeful departamentului de finanţări structurate în cadrul Volksbank.
Nu de aceeaşi părere este însă Doru Lionăchescu, preşedinte al casei de investiţii şi consultanţă Capital Partners, care spune că şi oficialii ar trebui să îşi fixeze ţinte de absorbţie mai realiste, având în vedere că ceea ce s-a promis la începutul anului 2013 – o rată de absorbţie de 50% – nu s-a îndeplinit.
„Faptul că a crescut absorbţia cu aproape 3 miliarde de euro este un lucru bun, în contexul în care alte intrări de capital, cum sunt investiţiile străine directe, se chinuie să-şi revină, iar remiterile românilor care lucrează în străinătate scad. Însă o absorbţie de 5 miliarde de euro în 2014 reprezintă o sumă mare, nu cred că e realistă dublarea ratei actuale de absorbţie”, a adăugat Lionăchescu.
Birocraţia excesivă, productivitatea scăzută sau deficitul de personal în rândul funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene, schimbările frecvente ale regulamentelor făcute de către autorităţile de management, dar şi fraudele din cadrul proiectelor au făcut ca România să nu reuşească să absoarbă mai mult de 5 miliarde dintre cele 20 de miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziţie pentru perioada 2007- 2013.
Cea mai bună performanţă a avut-o Programul Operaţional Regional (cunoscut sub denumirea de „Regio”), care a avut o rată de absorbţie de peste 40% până în prezent, beneficiarii primind rambursări de peste 1,6 miliarde de euro în perioada 2007 – 2013. Acest program, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, are ca beneficiari principali primăriile şi consiliile judeţene, care primesc bani pentru proiecte de reabilitare a infrastructurii sau a şcolilor.
„Singura speranţă ar fi să se facă decontări pentru proiectele mari de infrastructură, unde şi 100 de milioane de euro atrase au efect de multiplicare în economie, la cât de disperată e nevoia de capital din piaţă. Decontările mici, pe sporirea competitivităţii sau pe HR sunt mai degrabă bani irosiţi, pentru că se cheltuie bani pe campanii din care nimeni nu înţelege nimic”, a mai adăugat Lionăchescu.
Pentru următorul exerciţiu financiar (2014 - 2020), România a reuşit să obţină o alocare financiară de 40 de miliarde de euro, dar entuziasmul potenţialilor beneficiari a cam dispărut, după ce performanţa din actualul exerciţiu financiar încă se lasă aşteptată.
„Îngrijorător este însă faptul că nu s-a reuşit semnarea acordului de parteneriat pentru următorul exerciţiu financiar, din perioada 2014 - 2020, ceea ce ar putea duce la situaţia în care să nu se contracteze proiecte din acest exerciţiu anul acesta”, a mai spus Romulus Andrei de la Volksbank.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
