Cifrele definitive ale primei rectificări bugetare: Bani în plus pentru salarii şi pensii, tăieri de la investiţii

14 sep 2017 Autor: Iulian Anghel

♦ Consiliul Fiscal: „Cu o singură excepţie (şi aceea doar parţială), proiectul de rectificare nu respectă regulile fiscale instituite de legea responsabilităţii fiscal-bugetare”.

Guvernul a aprobat ieri prima rectificare bugetară din acest an, construită pe scenariul unei creşteri economice de 5,6%, ceea ce determină o creştere de PIB cu 22 de miliarde de lei şi, prin urmare, o scădere a deficitelor anticipate – rămâne sub 3% din PIB deficitul bugetar şi se limitează la aproximativ 2% din PIB deficitul de cont curent al balanţei de plăţi.

Proiectul de rectificare suplimentează veni­turile totale estimate ale bugetului general consolidat cu 1,7 mld. lei, deşi veniturile fiscale se reduc cu 2,8 mld. lei, iar intrările din fondurile UE, cu aproape 500 mil. lei.

„Creşterea economică de 5,8% înregistrată pe semestrul I a condus la revizuirea pozitivă a creşterii economice pe anul 2017 de la 5,2%, avută în vedere la elaborarea bugetului la începutul anul 2017, la 5,6%. Astfel, PIB-ul nominal estimat s-a majorat cu 21,9 miliarde lei, respectiv de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei. În aceste condiţii, guvernul realizează o rectificare bugetară pozitivă, cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB“, a a declarat ministrul de finanţe Ionuţ Mişa, citat de agenţia de presă Mediafax.

Modificarea ţintei de creştere economică a antrenat şi modificarea ţintei de venituri şi de cheltuieli bugetare. Astfel, veniturile bugetului general consolidat au fost majorate pe sold cu un miliard de lei, iar cheltuielile cu 1,7 miliarde de lei, deficitul suplimentar pe cash nefiind însă în măsură să depăşească ţinta de deficit ca procent din PIB, de 2,96%. Mişa a susţinut, cum a făcut-o în ultimele zile, că rectificarea este pozitivă şi nu negativă şi că diminuarea ţintei de venituri şi de cheltuieli din bugetul de stat trebuie corelată cu creşterea operată la alte bugete. „Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat se calculează prin agregarea acestor bugete, după eliminarea transferurilor dintre ele, acestea reprezentând procesul de consolidare. În mod similar se determină şi indicatorul de referinţă, respectiv deficitul bugetului general consolidat. Prin rectificarea bugetară veniturile au fost actualizate ţinând cont de încasările realizate pe primele şapte luni din acest an, precum şi de măsurile legislative aprobate în acest an. „Unele bugete componente ale bugetului general consolidat au înregistrat diminuări ale veniturilor (bugetul de stat, minus 1,3 mld. lei), iar alte bugete au înregistrat majorări ale veniturilor (bugetul asigurărilor sociale, plus 663 mil. lei, bugetele locale, plus 1.98 mld. lei), rezultând pe sold un plus de venituri de peste un miliard de lei. „Deci o rectificare pozitivă“, a conchis ministrul. Aşadar, deficitul bugetar se menţine la 2,96% din PIB pe cash, toate instituţiile publice având asi­gurate - spune ministrul de resort - integral fon­durile necesare pentru acoperirea cheltu­ielilor de funcţionare.

În cadrul acestei prime rectificări, de la investiţii au fost tăiate însă peste 3 miliarde de lei (de la sumele destinate proiectelor cu fonduri UE şi de la cheltuielile de capital).

Consiliul Fiscal a acuzat ieri în opinia asupra rec­­­ti­fi­cării (http://­www.­consi­liul­fis­cal.ro/Opi­nieR1_CF_2017final.pdf) încălcarea majorităţii regulilor prudenţei instituite de legea res­pon­sabilităţii fiscal-bugetare. Asta, în primul rând, pentru că plafoanele aferente deficitului şi defi­ci­tu­lui primar ale bugetului general consolidat sunt depăşite prin rectificare, ceea ce antrenează neres­pectarea regulii fiscale instituite de amintita lege.

 

Primesc bani:

♦ Sumele suplimentare pentru bugetele locale - 680 mil. lei, în principal, pentru plata salariilor (350 mil. lei).

♦ Ministerul Sănătăţii – plus 431 milioane lei pentru plata personalului.

♦ Ministerul Agriculturii – plus 1,8 miliarde de lei pentru schemele de plăţi directe pe suprafaţă.

♦ Ministerul Afacerilor Interne – plus 1,2 miliarde de lei, în special pentru pensii şi salarii.

♦ Ministerul Mediului de Afaceri – 250 mil. lei pentru programul Start-up Nation.

♦ Ministerul Muncii -  795 mil. lei pentru pensii şi asistenţă socială.

♦ Ministerul Finanţelor – 2,4 mld. lei pentru prefinanţarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

Pierd bani

♦ Ministerul Dezvoltării Regionale: minus 1,9 mld. lei.

♦ Ministerul Transporturilor: minus 6,2 mld. lei.

♦ Ministerul Comunicaţiilor: minus 300 mil. lei.

♦ La ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost reduse corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.09.2017

 
Cuvinte cheie:
rectificare bugetara
, salarii
, pensii
, pib
, venituri
, deficit
, consolidare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide