Eveniment

Cinci indicatori care arată în ce prăpastie este România, cinci indicatori ce trebuie să fie un „must have“ al noului guvern

Autor: Adelina Mihai

20.11.2015, 00:09 8781

Guvernul Cioloş, proaspăt instalat, spune că, având un mandat limitat, se va con­centra pe doar câteva pro­iecte majore, dar în aşa fel încât să facă drumul fără întoarcere. Creş­terea ratei de ocupare a populaţiei, ate­nua-rea deficitului la fondul de pensii, creşterea calităţii pregătirii elevilor, un plan de lucru pentru rezolvarea problemelor demogra­fice sunt doar o mică parte din problemele la care guvernul trebuie să mediteze.

ZF ridică în faţa guver­nului Cioloş - care ieri a avut prima sa şedinţă - cinci pro­bleme pentru care trebuie să se construiască scheme de îmbunătăţire, care să fie conti­nuate şi în guvernările viitoare: 2,6 milioane de români ocupaţi cu agricultura de sub­zis­tenţă, 20 mld. lei deficit la pensii, 33% din­tre absolvenţii de liceu nu iau bacalau­reatul, rata fertilităţii de 1,3 copii la o femeie şi peste 2 milioane de gospodării care nu sunt conectate la sistemele de apă şi ca­nalizare.

„În mod clar, dacă se doreşte o îmbunăţire a ratei de absolvire la baca­laureat trebuie să se înceapă reformarea învăţământului primar şi secundar, iar primele rezultate să se vadă abia după opt ani, cel puţin. Şcoala trebuie reabilitată pe fond, nu în mod «pompieristic», prin slăbirea exigenţei la examene, pentru că situaţia actuală este înfiorătoare. Trebuie să se construiască politici pe termen lung“, a explicat Bogdan Murgescu, istoric al economiei şi profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. El a mai spus că nivelul de salarizare al profesorilor debutanţi face această meserie neatractivă pentru cei bine pregătiţi, astfel că o mare parte dintre profesorii de sub 40 de ani care predau în prezent în sistem sunt absolvenţi ai unor facultăţi în care „nu s-a prea făcut carte“, iar dacă profesorii nu ştiu cum să scrie şi să vorbească corect limba română, nici elevii lor nu vor şti.

„În ceea ce priveşte situaţia din agri­cultură, cred că în ultimii ani au avut loc evoluţii importante, ca urmare a unor sti­mulente acordate, însă meritul este parţial al statului român. Situaţia s-a îmbunătăţit ca urmare a unor politici europene care încurajează colectarea de produse agricole, însă în general procesul de tranziţie în agricultură este mai lent. O problemă rămâne însă din cauza forţei de muncă îmbătrânite din această zonă“, a mai spus Bogdan Murgescu. În ceea ce priveşte de­ficitul la fondul de pensii, profesorul Mur­gescu admite că aceasta este una dintre pro-blemele grele ale României, care a încercat să fie rezolvată printr-o lege mai veche, de creştere a vârstei de pensionare a popu­laţiei. „O soluţie pen­tru rezolvarea parţială a acestei pro­bleme ar putea fi «oprirea robinetului» în ceea ce priveşte pensionarea înainte de vreme, pentru că s-au creat multe inechităţi sociale din cauza acestei practici. La nivelul întregii Europe probabil că va fi nevoie de politici imigra­ţioniste prin care să se aducă imigranţi care să aibă calificările necesare pe piaţa muncii din fiecare ţară. Se poate face o politică deş­teaptă în această privinţă, în state precum Canada există deja modele“, a spus Murgescu.

 

Care sunt primii indicatori la care trebuie să se uite miniştrii cabinetului Cioloş

 

2,6 milioane de români sunt „ai nimănui“

Peste 2,6 milioane de români, adică aproape o treime din populaţia aptă de muncă, sunt încadraţi la rubrica „alte categorii“ în statisticile oficiale, majoritatea ducând un trai la limita sărăciei, fiind „ocupaţi“ cu agricultura de subzistenţă. Situaţia nu s-a mişcat deloc în ultimele trei decenii, astfel că România se compară din acest punct de vedere cu state precum Ecuador, Guatemala sau Kazahstan. Cu o pondere de aproape 29% a populaţiei ocupate în agricultură, România se află la mare distanţă de a doua ţară din Uniunea Europeană după acest criteriu, Polonia, unde ponderea este de doar 13%, potrivit unei analize realizate de prof. dr. Cezar Mereuţă. Pentru a diminua din aceste decalaje, experţii susţin că trebuie încurajate crearea de IMM-uri de procesare a materiilor prime din agricultură capabile să exporte, precum şi realizarea unor investiţii în sistemul de irigaţii. În prezent, dintr-o populaţie de 20 de milioane de locuitori, doar 4,5 milioane au statut de salariaţi, în contextul în care populaţia activă (aptă de muncă) este de 9,2 milioane de persoane.

 

20 mld. lei, deficitul de pensii

Guvernul Cioloş ar trebui să se uite cu atenţie la deficitul fondului de pensii, care a ajuns anul trecut la 12 miliarde de lei şi care va ajunge la 19- 20 de miliarde de lei până la finalul acestui an.

Reducerea CAS cu 5 puncte la angajator aplicată din toamna anului 2013, majorarea automată a pensiilor ca urmare a indexării acestora cu valoarea inflaţiei şi a creşterii economice (prevăzută în legea pensiilor), dar şi creşterea anuală a nivelului de contribuţii la pilonul II de pensii (prin care se mută practic o parte din contribuţiile la sistemul public în cel privat) sunt factorii care influenţează negativ bugetul de pensii publice.

România are în prezent 4,5 milioane de salariaţi care contribuie la sistemul public de pensii şi care „susţin“ 5,1 milioane de pensionari aflaţi în plată, iar decalajul este cu atât mai problematic cu cât în prezent în piaţa muncii este activă cea mai numeroasă generaţie a României, „decreţeii“ (născuţi în primii ani de după 1966, după decretul de interzicere a avorturilor).

O prioritate pentru guvernul Cioloş ar trebui să fie realizarea, sau măcar începerea, unui plan pe termen lung pentru găsirea unor soluţii pentru sustenabilitatea sistemului de pensii atunci când primii „decreţei„ vor ieşi la pensie, începând cu anul 2032. Atunci, dintr-o dată, numărul de noi pensionari va fi mult mai mare, iar efectivul de salariaţi nu mai are cum să crească foarte mult, pentru că natalitatea este pe un trend descendent.

 

Unu din trei absolvenţi de liceu nu ia bacalaureatul

România a pregătit în ultimii cinci ani peste 400.000 de absolvenţi de liceu care nu au luat bacalaureatul şi care, astfel, nu au putut justifica de ce au mers la şcoală timp de patru ani. Singurele opţiuni ale pieţei muncii pentru ei sunt slujbele plătite prost, de muncitori necalificaţi. În 2011 şi în 2012, doar 45% dintre absolvenţii de liceu au reuşit să promoveze acest examen.

Chiar dacă rata de promovare a absolvenţilor de bacalaureat s-a mai îmbunătăţit anul acesta (a ajuns la 67,9%, ceea ce înseamnă că doar 51.000 de liceeni din aproape 160.000 nu au reuşit să promoveze acest examen), pregătirea din ce în ce mai slabă a celor care ies de pe băncile şcolilor este una din cele mai mari probleme cu care se confruntă angajatorii. Introducerea unor cursuri de consiliere în carieră în gimnaziu şi în liceu, creşterea cifrelor de şcolarizare pentru domeniile care pregătesc absolvenţi cu specializări cerute pe piaţa muncii şi eforturile pentru reintroducerea la scară largă a învăţământului profesional sunt doar o serie de măsuri pe care noul guvern ar trebui să le ia în considerare pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Şi, desigur, finanţarea educaţiei la nivel similar cu cel din alte state din Uniunea Europeană (raportat la PIB).

 

Rata fertilităţii, de 1,3 copii la o femeie, trebuie să crească cu orice preţ

În 2014 s-au născut mai puţin de 198.000 de copii, număr cu aproape 40% mai scăzut decât în anul 1990, potrivit datelor de la Statistică. Specialiştii spun că scăderea populaţiei este unul dintre cele mai grave fenomene, cu consecinţe negative pe termen lung. Migraţia afectează semnificativ acest indicator, având în vedere că, spre exemplu, în 2013 femeile românce din străinătate au dat naştere la 22.000 de copii.

Lipsa locurilor de muncă şi a unor politici care să încurajeze natalitatea a făcut ca acest indictator să ajungă la un nivel extrem de scăzut, care va avea impact direct în economie. O femeie din România naşte, în medie, 1,3 copii, iar rata fertilităţii a cunoscut o scădere aproape dramatică după căderea regimului comunist.

Specialiştii spun însă că o rată de fertilitate de 2,2 asigură menţinerea populaţiei la un nivel constant pe termen lung, în vreme ce rate de fertilitate inferioare acestui nivel vor duce la un declin al populaţiei. Acesta este indicatorul la care ar trebui să înceapă să lucreze actualul guvern.

 

Peste 2 milioane de gospodării nu sunt conectate la sistemele de apă şi canalizare

Dintre cele 7,46 de milioane de gospodării, doar 71% erau dotate cu instalaţie de alimentare cu apă şi mai puţine (61%) aveau instalaţii de alimentare cu apă caldă, potrivit datelor definitive de la recensământul realizat la finalul anului 2011.

Totodată, statisticile arată că doar 70% din gospodării sunt racordate la instalaţiile de canalizare, în timp ce situaţia este mult mai bună în ceea ce priveşte racordarea la reţeaua de energie electrică (98% dintre gospodării). Noul guvern trebuie să pună bazele îmbunătăţirii acestei situaţii pentru ca România să intre în paramatrii „normali“ în rândul statelor din Uniunea Europeană din acest punct de vedere.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO