Eveniment

Cine se plânge de sărăcie în mediul rural? Primarii comunelor au averi de sute de mii de euro lucrând numai în funcţii publice

Cine se plânge de sărăcie în mediul rural? Primarii...

Autor: Adelina Mihai

25.01.2016, 13:00 9921
Zeci de hectare de terenuri agricole şi mii de metri pătraţi de terenuri intravilane, câte 2-3 locuinţe, tablouri şi bijuterii de 400.000 de euro, credite bancare de 500.000 de euro acordate unor persoane cu salarii de 500 de euro pe lună şi datorii către persoane fizice de 750.000 de euro – acestea sunt doar câteva dintre „activele“ primarilor din cele mai bogate zece comune din România.

Într-un exerciţiu jurnalistic, ZF prezintă astăzi câteva exemple de averi dobândite de primarii comunelor care fac parte din topul celor mai bogate şi al celor mai sărace comune din România, folosind un clasament realizat în funcţie de indicele de dezvoltare umană locală (care măsoară bunăstarea unei localităţi în funcţie de criterii precum starea de sănătate a populaţiei, educaţia, situaţia economică).

Un exemplu inedit este cel al lui Anton Valeriu, primarul comunei Corbeanca din judeţul Ilfov, aflată pe locul 2 în topul celor mai bogate comune din punctul de vedere al indicelui de dezvoltare umană, care a reuşit să obţină împrumuturi din finanţări private semnificative, deşi a câştigat în 2014 un salariu de 2.150 de lei pe lună (cca 480 de euro net) din activitatea sa de bază, de primar.

La rubrica „datorii“, Anton Valeriu apare cu un credit de 500.000 de euro obţi­nut de la Piraeus Bank şi cu încă 750.000 de euro la trei persoane fizice (Valentin Neagu, Viorel Zburătura şi Constantin Voicilă). Potrivit datelor din declaraţia sa de avere, el deţine 4 terenuri intravilan şi 2 extravilan în Corbeanca şi în Buftea (pe o suprafaţă totală de peste 1,3 hectare) şi o casă în Corbeanca.

Unul dintre motivele pentru care unii primari din comunele României s-au îm­bogăţit îl reprezintă faptul că, deocamdată, politica în România nu este reprezentată de o dedicare pentru problemele cetăţenilor, ci este o meserie bine renumerată prin mijloace de clientelă politică, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea.  „Cauzele pentru care s-a ajuns în această situaţie sunt reprezentate de faptul că nu există niciun fel de educaţie politică şi primarii sunt protejaţi pentru că ei sunt cei care fac alegerile. Dovadă în acest sens este şi încercarea recentă de a le da pensii speciale aleşilor locali, încercare care, cred eu, va reuşi până la urmă. Primarii locali joacă un rol foarte important în sistemul corupţiei“, a spus Mircea Coşea.

Anul electoral a venit cu pensii speciale şi pentru locali

Într-adevăr, potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene urmau să primească pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, potrivit calculelor Mediafax.

La mijlocul săptămânii trecute însă, legea a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională pentru că normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate cu privire la „indemnizaţia pentru limită de vârstă“ şi a intrat din nou în dezbatere în Parlament, potrivit Mediafax.

Anul 2016 este an electoral, care aduce două momente importante: alegerile locale (în primăvară, până în luna mai) şi alegerile parlamentare (în noiembrie).

Un alt primar de comună cu un nivel al activelor financiare şi imobiliare mult peste ceea ce indică salariul public este Paul Mihai Nicu Precup, primarul comunei Mogoşoaia din judeţul Ilfov (comună aflată pe locul 4 în topul celor mai bogate din România), care apare cu un salariu lunar de 2.370 de lei net pe lună obţinut  din această funcţie.

Însă declaraţia sa de avere din 2014 ilustrează o serie de anomalii luând în considerare o comparaţie cu veniturile pe care le câştigă. Precup spune că are tablouri, bijuterii şi icoane în valoare de 405.000 de euro, că a reuşit să obţină un credit bancar de peste 7,3 milioane de lei de la Piraeus Bank în 2007, dar contractul cu banca a fost reziliat. Totodată, în declaraţia sa de avere apare cu 4 case şi un teren intravilan înstrăinate prin executare silită, acestea având o valoare totală de peste 2 milioane de euro.

Deşi a rămas fără 4 case şi un teren, primarul din Mogoşoaia mai are o casă în Bucureşti, un teren agricol (de 5,3 de hectare) şi unul intravilan (peste 3.800 mp), el fiind şi asociat în două companii, iar părţile sociale pe care le deţine valoarează aproape 5,8 milioane de lei. „Să fii primar de comună este încă o meserie bănoasă, pentru că, în calitate de primari, ei administrează terenurile - sector care, după 1990, nu a fost bine reglementat -, au afaceri cu statul, primesc fonduri pentru diverse lucrări pe care le atribuie doar firmelor cu care au relaţii de clientelă politică, gestionează ajutoarele sociale – pentru că suntem încă o ţară care încurajează nemun­ca –, administrează fondurile de cofinaţare pentru proiectele cu fonduri europene şi gestionează relaţiile de înfrăţire cu alte comune sau cu localităţi din alte ţări care trimit ajutoare în România şi care pot deveni o sursă de venit“, a mai spus profesorul Coşea.

Un alt primar bogat dintr-o comună bogată este Petru Horia Şulea, primarul comunei Floreşti din Cluj (pe locul 7 în topul celor mai bogate din punctul de vedere al indicelui dezvoltării umane), care are 3 terenuri intravilan (de 16.600 mp în total) şi un teren agricol (de 3,48 ha) în comuna pe care o conduce, dar mai deţine şi o  casă de vacanţă, un apartament şi o casă de locuit în Cluj. El are un salariu lunar de 2.640 de lei pe lună (circa 590 de euro). Cum se explică averile primarilor din comune şi care este, până la urmă, miza pentru o astfel de funcţie - prost plătită - la stat?

„Dacă ai active în valoare de un milion de euro în declaraţia de avere, de ce ai vrea să îţi încurci viaţa cu un job la care eşti plătit cu 400 - 500 de euro pe lună? E clar că motivele sunt altele. Nu trebuie generalizat pentru toţi primarii de comune, însă principala sursă de îmbogăţire a aleşilor locali a fost, de-a lungul timpului, zona imobiliară, dar şi diverse implicări în afaceri cu firme care aveau nevoie de autorizaţii de la primării. Însă multe dintre activele pe care le deţin primarii nu sunt trecute pe numele lor, ci prin interpuşi, de aceea este greu de făcut o analiză în acest sens“, a explicat Adrian Moraru, directorul general adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP).

La rândul său, Victor Malac, primarul comunei Dumbrăviţa din Timiş, cea mai bogată din ţară, are 3 terenuri intravilan (de aproape 2.000 mp) şi un teren agricol (de peste 4.000 mp), iar la venitul din activitatea de primar a trecut, în declaraţia de avere din 2015, sintagma „conform fişei fiscale“.

 

Şi primarii comunelor sărace sunt bogaţi

Radu Herciu, primarul celei mai sărace comune din România (comuna Bătrâna din Hunedoara, care are un indice al dezvoltării umane cu o valoare de doar 15), a câştigat în 2013 o indemnizaţie în valoare de 1.858 de lei pe lună din funcţia de primar. El deţine, împreună cu soţia sa, 3 terenuri agricole (cu o suprafaţă totală de peste 11 ha) şi un teren intravilan (de circa 2.500 mp) în comunele Bătrâna şi Dobra. Tot în aceste comune ei deţin şi câte o casă de locuit. Bunurile şi clădirile familiei Herciu au fost fie cumpărate, fie moştenite sau primite prin donaţii, potrivit datelor din declaraţia de avere cea mai recentă a primarului (depusă în 2014). În 2007 - anul pentru care există o declaraţie de avere a lui Radu Herciu, pe site-ul http://primariabatrana.ro/ - acesta nu avea niciuna dintre aceste proprietăţi.

„La comunele sărace problema e că nici nu se poate vinde terenul, că nu vin investitori în acele zone. În schimb, în comunele din periferia urbanului, care au potenţial turistic, miza este mult mai mare“, a mai spus Adrian Moraru de la IPP.

Spre deosebire de Herciu însă, niciun primar din topul celor mai sărace 10 comune din ţară nu şi-a depus declaraţia de avere actualizată pe 2015 pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, majoritatea celor existente fiind din 2012, de când aceştia candidau la alegerile pentru primărie.

 

Cum s-a realizat topul comunelor

ZF realizat topul celor mai bogate şi topul celor mai sărace comune în funcţie de valoarea indicelui dezvoltării umane locale din 2011, dintr-o listă publicată de Ministerul Agriculturii.

Indicele dezvoltării umane locale (LHDI) măsoară capitalul total al localităţilor, care ia în calcul patru dimensiuni mari: stocul de educaţie, sănătatea populaţiei (speranţa de viaţă la naştere), vârsta medie a populaţiei adulte şi indicele capitalului material (care măsoară standardele de viaţă şi este calculat în funcţie de condiţiile de locuit, numărul de maşini la 1000 de locuitori, consumul casnic de gaze etc.). LDHI este un indice similar cu Indicele Dezvoltării Umane (IDH) calculat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, iar ambii indici includ măsurarea unor dimensiuni precum educaţia, performanţa economică şi sănătatea, însă doar indicatorul sănătate este măsurat la fel pentru ambii indici (prin speranţa de viaţă la naştere). Dacă IDH-ul asigură o bază de comparaţie între ţări, indicele LDHI este un instrument care oferă posibilitatea unor comparaţii între oraşe sau comune.

LDHI a fost fundamentat în lucrarea Romania - Competitive cities: reshaping the economic geography of Romania, realizată de o serie de autori printre care se află şi profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie, lucrare care este publicată pe site-ul Băncii Mondiale.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO