Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a majorat în prognoza macroeconomică de iarnă ţinta de creştere economică la 6,1%, de la 5,5% în toamna trecută.
În aceeaşi vreme, prognoza de creştere economică pentru 2017 a fost majorată de la 6,1% la 7,1%, rezultat care ar urma să fie confirmat sau nu de INS pe 14 februarie. Cum Prognoza are unele date în avans, este posibil ca chiar aceea să fie creşterea ce va fi anunţată de INS.
În aceeaşi vreme, CNP păstrează prognoze ridicate de creştere şi pentru anii ce vin – creştere de 5,7% în 2019, 5,7% în 2020 şi 5% în 2021, lucru considerat puţin credibil de economişti. „Ca să ai rate de creştere de 5-6% pe un timp îndelungat trebuie să ai un nivel al creşterii potenţiale aproape de 5-6%. Or, o creştere potenţială de 5-6% este acum o iluzie; ea este pe undeva la 3 şi ceva”, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Dumitru nu exclude să existe o creştere de 6% anul acesta, dar refuză scenariul propus de Prognoză în care inflaţia ar urma să scadă de la 3,2% la finele anului trecut la 2,6% la finalul lui 2018, deficitul de cont curent ar urma să se reducă de la 3,1% din PIB anul trecut la 2,8% în acest an, iar deflatorul PIB ar urma să fie de 2,1, faţă de 4,5 în 2017.
„Este posibilă o creştere puternică, peste potenţial. Dar o creştere astfel obţinută nu este de durată şi, oricum, aduce cu ea dezechilibrele pe care deja le vedem – o inflaţie mai mare care va fi, probabil, de 5% în prima parte a anului, un derapaj al deficitului comercial şi al celui de cont curent. Or, cifrele enunţate de Prognoză pentru deficite şi inflaţie sunt ireal de mici. Eu nu spun că nu poate exista o creştere de 6%, dar ea, dacă se va produce, va aduce cu sine accentuarea dezechilibrelor, nu atenuarea lor. Creşterea economică foarte înaltă, mult peste potenţial, nu poate coexista cu deficite mici şi inflaţie redusă”, mai spune Dumitru.
El aminteşte că investiţiile au fost mici în ultimii ani - cele ale statului au fost în 2017 la minimul ultimilor 15 ani -, prin urmare nici pe investiţii nu se poate pune mare bază pentru o creştere atât de puternică precum cea enunţată de Prognoză.
Economistul Laurian Lungu pune şi el la îndoială scenariul CNP, deoarece, crede el, este greu de presupus că scenariul de anul trecut se poate repeta.
Trei au fost, în opinia economistului, factorii care au condus la creşterea solidă de anul trecut. În primul rând vorbim de revenirea economică începută în 2012, dar care se baza pe echilibrele existente la acel moment. Al doilea element priveşte majorarea salariilor începută prin 2012-2013, dar care acum a atins vârful, şi, în fine, situaţia excelentă din zona euro, principala piaţă pentru produsele româneşti.
Scenariul propus de Prognoză înlocuieşte consumul ca principal motor al economiei cu investiţiile care ar urma să crească cu 7,9% în acest an.
„Ar putea exista o creştere de 6%, dacă motorul consumului va fi înlocuit cu cel al investiţiilor. Dar investiţiile nu s-au făcut şi, oricum, ele nu vin peste noapte. Dacă vor începe în acest an se vor vedea mai târziu, nu în 2018. În ceea ce priveşte fondurile UE şi capitalul străin - şi ele sursă de creştere - nu mai vorbim, pentru că gap-ul dintre intenţie şi realitate este uriaş“, comentează Laurian Lungu.
Pe de altă parte, el aminteşte că presiunea pe buget va fi puternică din cauza majorărilor salariale şi este greu de crezut că statul va sacrifica promisiunile sociale pe altarul investiţiilor, astfel încât acestea să devină motorul - forţă al economiei.
Pentru Adrian Codârlaşu, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, „efectul de bază” - creşterea de 7% de anul trecut - va cântări semnificativ în evoluţia economiei din acest an. În plus, mai arată el, echilibrul bugetar - un deficit de sub 3% din PIB - a fost păstrat anul trecut de prin sacrificarea investiţiilor şi prin obligarea companiilor de stat de a-şi vărsa capitalul la bugetul de stat. Presiunea vă rămâne pe veniturile bugetului şi, prin urmare, investiţiile vor fi din nou Cenuşăreasa.
„Investiţiile au fost foarte mici anul trecut – cele publice au fost la un minim postcriză. Având în vedere că 2018 aduce cu el o presiune puternică pe buget, din cauza majorării cheltuielilor sociale, este greu de crezut că statul va avea mulţi bani pentru investiţii astfel încât acestea să devină un motor foarte puternic al economiei”, comentează Adrian Codîrlaşu.
Totuşi, admite Codîrlaşu, va existat o creştere solidă de 4-5%, peste creşterea potenţială de 3-5%.
Pe o creştere de 4-5% mizează şi economistul Aurelian Dochia.
“Scenariul propus de Prognoză este foarte optimist. Pentru că în 2018 nu mai acţionează pârghiile care au condus la creşterea economică din 2017. Salariile publice nu mai pot fi majorare puternic, taxele nu mai pot scădea. Majorarea salariilor şi reducerea taxelor au fost stimulente puternice pentru consum şi, prin urmare, pentru creşterea economică. Aceste stimulente nu mai există, iar riscurile sunt legate de tensiunile bugetare. Totuşi o creştere de 4% este posibilă, o creştere de 5% poate fi luată în calcul într-un scenariu optimist, în vreme ce o creştere de 6% este mai mult decât optimistă”, comentează Aurelian Dochia.
