Efectul creşterii economice bazate pe agricultură

Concurenţă acerbă pe locuri la Universitatea de Agronomie

29 iul 2014 Autor: Adelina Mihai

Numărul de absolvenţi de bacalaureat care se înscriu la facultăţile din cadrul Universităţii de Agronomie a crescut constant în ultimii trei ani, astfel că, în prezent, toate locurile la licenţă scoase la concurs de Facultatea de agricul­tură au fost ocupate încă din sesiunea din vară.

Tinerii sunt tot mai interesaţi de facultăţile cu profil agricol în ciuda faptului că numărul absolvenţilor de liceu care au promovat bacalaureatul s-a înjumătăţit în fiecare an din 2011 încoace. Cum se explică această situaţie?

„Copiii au început să conştientizeze faptul că agricultura are un aport semnificativ la creşterea economică, de ace­ea, de trei ani încoace, numărul candidaţilor la admitere creşte. Tinerii sunt mai realişti faţă de oportunităţile care există pe piaţa muncii, a ajutat foarte mult în acest sens popularizarea informaţiilor despre fondurile europene pen­tru agricultură puse la dispoziţie pen­tru exerciţiul financiar 2014- 2020 sau despre programul cu finanţare de până la 50.000 de euro pentru tinerii fermieri“, a explicat Sorin Cîmpeanu, rec­torul Universităţii de Ştiinţe Agro-nomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV). În 2013, creşterea PIB de 3,5% a venit din agricultură (1%) şi din industrie (2,5%).

Anul acesta, în cadrul celor şapte facultăţi din cadrul USAMV au fost scoase la concurs 2.600 de locuri pentru ciclul de licenţă (dintre care 1.120 sunt subvenţionate de la buget), iar concurenţa a fost de aproape doi candidaţi pentru un loc la buget.

După Facultatea de agricultură (care a avut câte trei candidaţi pentru unul dintre cele 167 de locuri la buget), o concurenţă semnifi­cativă s-a înre­gistrat la facultăţile de Mana­gement, ingi­ne­rie eco­no­mică în agri­cultură şi dezvoltare rurală (cu 2,6 candidaţi pe loc), Medicină ve­terinară (1,9 candidaţi pe loc) şi Bioteh­no­logii (cu 1,9 candidaţi pe loc).

„În cadrul Uni­versităţii de Agrono­mie, ponderea candi­daţilor la admitere care provin din mediul rural este de circa 50%, în timp ce în restul universităţilor acest procent este de 24%, deci absorbim masiv candidaţi din mediul rural“, a mai explicat Sorin Cîmpean, care este şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor din România.

Rectorul Agronomiei a spus că unul dintre motivele pentru care tinerii se înscriu la facultăţile acestei universităţi este reprezentat de faptul că există un deficit de candidaţi în domeniul agri­culturii, iar pentru accesarea unor finanţări în cadrul proiectelor europene este necesară cel puţin o calificare în domeniul agricol. În actualul exerciţiu financiar, 2014-2020, România are la dispoziţie subvenţii europene pentru plăţile directe în agricultureă de aproxi­mativ 10 miliarde de euro, dar şi 8 miliarde de euro fonduri de dezvoltare rurală.

Proiectele cu finan­ţare europeană nu reprezintă o atracti­vitate doar pentru proaspeţii absolvenţi de bacalaureat care se orientează către o facultate cu profil agricol. Florin Duţu, avocat partener şi coor­donator al practicii de litigii în cadrul casei de avocatură Voicu & Filipescu, este în pre­zent student la Facul­tatea de zootehnie din cadrul Universităţii de Agronomie din Bucu­reşti. De ce s-a înscris la cea de-a doua facultate, după 15 ani de când a terminat Dreptul?

„M-am înscris la Facultatea de zoo­tehnie pentru a avea o opţiune pentru viitor, mă gândesc la accesarea unor fonduri europene pentru activitatea de piscicultură în spaţii mici, în hale din apropierea Bucureştiului. De 15 ani vând servicii de avocatură, dar iau în consi­derare alternativa unor activităţi de pro­ducţie pentru termen mediu şi lung“, a explicat Florin Duţu.

Şi angajatorii caută absolvenţi specia­lizaţi în domeniul agricol deşi ponderea studenţilor înscrişi la o specializare în agricultură este de sub 2%, în 2012 fiind un „stoc“ de 11.500 de studenţi la agri­cultură, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit rectorului de la Agronomie, din anul 2000 şi până în prezent doar o treime din absolvenţii de bacalaureat se îndreaptă către facultăţi din domenii precum inginerie, agricultură, mate­ma­tică-fizică sau chimie-biologie, majoritatea orientându-se către studii umaniste.

„Avem nevoie de absolvenţi de facultate cu profil agricol, chiar acum avem în practică studenţi. Marea pro­blemă este practica, tinerii vin cu un consistent bagaj teoretic din şcoli, dar nu au deloc experienţă practică, iar sur­prinderea noastră vine şi din faptul că universităţile nu vin către noi să facem parteneriate. Oricum, sunt copii buni, care vor să înveţe, iar sfatul meu ar fi ca tinerii să se orienteze către domeniul agricol, pentru că există oportunităţi în viitor în România în acest domeniu“, a explicat Adina Trufaş, manager administrativ pentru fermele zootehnice din cadrul grupului olandez cu activităţi în agricultură DN Agrar, care are în prezent 100 de salariaţi.

Salariile pe care le obţin angajaţii din domeniul agriculturii au crescut în ultimii ani ca urmare a deficitului de candidaţi de pe această piaţă.

Astfel, un inginer agronom poate avea un salariu cuprins între 500 şi 900 de euro net pe lună (faţă de un salariu mediu pe economie de 380 de euro), în funcţie de exeperienţa şi zona geografică în care lucrează (Moldova fiind o regiune cu salarii mai mici decât Bărăganul sau Dobrogea), potrivit informaţiilor de pe piaţa de recrutare.

Chiar şi cei fără studii de specialitate pot avea venituri consistente din agri­cultură: o familie poate câştiga 1.200- 1.300 de euro pe lună din 50 de hectare de teren, potrivit lui Alex Iancu, preşedinte al RodBun, o companie care furnizează seminţe, pesticide sau îngrăşăminte pentru micii fermieri, prezent anul trecut la o ediţie a emisiunii online de business ZF Live.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.07.2014

 
Read this article in english on www.ZFenglish.com
Cuvinte cheie:
crestere economica
, agricultura
, universitate
, concurenta
, absolventi
, facultati
, medicina
, agronomie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide