„Trăim un paradox: avem cea mai bună situaţie macro, dar şi cele mai mari riscuri“. Guvernatorul a mai spus că cel mai mare risc este acela de dezechilibru economic determiat de creşterea prea rapidă a cererii în faţa ofertei, iar creşterea productivităţii este misiunea-cheie pentru a evita acest dezechilibru.
În rândul economiştilor din întreaga lume se vorbeşte în permanenţă despre „stimularea creşterii economice“, însă este important ca jucătorii locali să nu fie preocupaţi doar de creşterea economică, ci şi de modul în care are loc această creştere, a menţionat el. „Riscul de ţară nu depinde doar de indicatorii macroeconomici. El înglobează multe principii imponderabile ale statului de drept şi ale economiei de piaţă“.
Deşi România are o situaţie economică foarte bună, guvernatorul BNR spune că în această situaţie riscurile sunt cu atât mai mari. „Când cazi de la etajul 1, nu e o problemă, dar când cazi de mai sus s-ar putea să fie o problemă“.
Deşi la nivel global incertitudinea economiei creşte, România se află într-o zonă de stabilitate macroeconomică şi politică, ceea ce determină şi un consum mai ridicat, însă jucătorii nu trebuie să se lase influenţaţi de acest lucru şi să se „desprindă“ de contextul global, a explicat Eugen Anicescu, Country Manager al Coface România, în cadrul conferinţei.
„Brexit-ul nu are încă un impact negativ asupra economiei, însă nu ştim cum vor evolua lucrurile. Majoritatea băncilor europene rămân mai puţin profitabile faţă de perioada crizei“, a subliniat Howard Davies, preşedintele Royal Bank of Scotland.
Dacă SUA şi Canada vor înregistra cea mai rapidă creştere faţă de anul precedent, Marea Britanie va avea o scădere lentă a economiei, în contextul deciziei sale de a părăsi UE. Pe de altă parte, China rămâne un factor-cheie pentru economia mondială. „Dacă aceste ţări vor «călca» pedala de acceleraţie, şi celelalte state vor avea o creştere rapidă în 2017. În caz contrar, putem vorbi de recesiune“, a menţionat Davies.
