Eveniment

Conferinţa de Risc de Ţară Coface: Aderarea la euro este cel mai important proiect al României

A XIV-a ediţie a Conferinţei de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Ziarul Financiar

Autor: Alina-Elena Vasiliu

10.05.2018, 00:07 1288

Aderarea la zona euro este cel mai important proiect asupra căruia trebuie să se concentreze România în perioada următoare, însă în acest scop trebuie ţinută sub control inflaţia şi încurajată competitivitatea. Avantajul României în acest demers este că nu există semne pentru o nouă criză financiară, iar creşterea economică - indicator care a pus România pe locul unu în Uniunea Europeană anul trecut - nu are premise să se reducă în 2018. Acestea sunt concluziile celei de-a XIV-a ediţii a Conferinţei de Risc de Ţară Coface, organizate în parteneriat cu Ziarul Financiar.

„Personal, cred că proiectul zonei euro din perspectiva României este cel mai bun şi cel mai important proiect pe care l-a avut ţara vreodată. Trebuie să ne integrăm în zona euro, dar nu orbeşte, ci să ne controlăm atitudinile faţă de inflaţie“, a spus Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României pe probleme monetare.

Datele Eurostat publicate în aprilie arată că România a avut în martie cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, măsurată ca indice armonizat al preţurilor de consum (IAPC), de 4%. Media inflaţiei IAPC în UE a fost, în martie, de 1,5%.

„Trebuie să avem o atitudine faţă de inflaţie similară cu cei puternici - Germania, Olanda, Austria, state care preferă competitivitatea şi inflaţia mică. Ele au surplusuri de cont curent, adică dovada că au competitivitate“, a mai spus Lucian Croitoru.

Deşi începutul anului a adus cea mai mare inflaţie pentru România, anul trecut a marcat cea mai mare creştere economică, de 7%, în condiţiile în care media Uniunii Europene a fost de 2,6%. Creşterea economică nu dă semne să scadă în 2018, iar posibilitatea unei noi crize economice nu se regăseşte pe lista de perspective a specialiştilor în domeniu. Cu toate acestea, situaţia economică a României nu este mai bună decât în urmă cu zece ani, în 2007-2008, anii de debut ai celei mai recente crize financiare.

„În medie, companiile din România au un grad de capitalizare mai redus decât în 2007 şi îşi recuperează creanţele într-o perioadă de timp mai lungă decât atunci (104 zile, faţă de 60). Se pare că nu suntem mai pregătiţi decât în 2007 pentru o următoare criză economică“, a spus Eugen Anicescu, country manager Coface România. El spune că, în acest moment, 38% din companiile care sunt înregistrate în România sunt mai „tinere“ de cinci ani, astfel că nu au trecut prin criză şi nu ştiu să gestioneze o situaţie de acest tip. Întrebarea pe care şi-o pun specialiştii este cum vor reuşi companiile să existe dacă dobânzile vor continua să crească. „Numărul de companii care nici măcar

nu-şi vor mai acoperi costurile cu dobânzile se va dubla în 2018, vor fi nevoite să aibă discuţii cu finanţatorii“, a subliniat Eugen Anicescu.

La începutul acestei săptămâni, BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2,25% pe an, începând cu 8 mai 2018.

În acest context economic, antreprenorii români îşi creionează planurile pentru următorii ani şi îşi calculează investiţiile cu precauţie.

„Trebuie să ne concentrăm să găsim o balanţă în ceea ce priveşte investiţiile pe care le facem. În business, cel mai greu este să ajungi la primul client. Poate că nici 10% din negocierile pe care le-am purtat la început pentru a pătrunde în alte ţări nu au reuşit“, a spus Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO al producătorului român de cosmetice Ivatherm.

Forţa de muncă rămâne în continuare principala provocare a celor care deţin afaceri în România, în condiţiile în care oamenii calificaţi aleg să plece în străinătate pentru salarii mai mari.

„Mulţi dintre farmaciştii noştri pleacă în Anglia, Franţa să lucreze şi se descurcă foarte bine acolo, dar aici rămân din ce în ce mai puţini. E o provocare să găsim numărul de farmacişti şi asistenţi de care avem nevoie, mai ales în oraşele mici“, a spus Eugen Banciu, preşedinte şi acţionar al reţelei de farmacii Dona, la Conferinţa de Risc de Ţară Coface.

 
 

Declan Daly, CEO, Coface Europa Centrală şi de Est

♦ Numărul de conflicte în lume s-a dublat în ultimii zece ani, iar acest lucru ar trebui să ne preocupe. Nu ar trebui să uităm că trăim într-o perioadă în care avem incertitudini politice în Europa, care vor continua să existe anul acesta.

♦ Ca perspectivă generală, PIB-ul global a crescut cu 3,1% anul trecut, iar pentru 2018 se aşteaptă o creştere de 3,2%.

♦ O oportunitate foarte mare pentru companii este digitalizarea, de care trebuie să profităm, pentru că tehnologia a avansat foarte mult în ultimii ani.

♦ În cinci ani începând de acum, multe lucruri se pot schimba, însă cred că zona euro va continua să existe şi peste cinci ani.


 

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României pe probleme monetare

♦ Trebuie să vedem ce atitudine avem faţă de inflaţie atunci când ne propunem să intrăm în zona euro. România trebuie să fie atentă ce tipuri de politici promovează. Dacă promovăm un cult împotriva competitivităţii, o să fim codaşi.

♦ Personal, cred că proiectul zonei euro din perspectiva României este cel mai bun proiect pe care l-a avut ţara vreodată. Trebuie să ne integrăm în zona euro, dar nu orbeşte, ci să ne controlăm atitudinile faţă de inflaţie.

♦ Unii spun că zona euro este nesustenabilă, deoarece nu are bază democratică şi politică, adică nu este o uniune în adevăratul sens, cum sunt Statele Unite ale Americii, de exemplu.

♦ Atitudinile diferite faţă de inflaţie sunt de fapt atitudini diferite faţă de competitivitate.

♦ Trebuie să avem o atitudine faţă de inflaţie similară cu cei puternici – Germania, Olanda, Austria, state care preferă competitivitatea şi inflaţia mică. Ele au surplusuri de cont curent, adică dovada că au competitivitate.

♦ Societatea românească trebuie să aleagă ce atitudini există faţă de inflaţie. Ele reflectă politica economică naţională, definită prin trei concepte: creştere economică, solidaritate şi sustenabilitate.

♦ Zona euro doreşte în continuare integrarea cu state naţiuni. Totuşi, unele ţări vor avea permanent preferinţe pentru inflaţie mare şi deficite de cont curent, iar altele preferinţe pentru inflaţie mică şi surplus de cont curent. Se pare că integrarea mai multor state în zona euro nu este dorită de toţi cei 500 de milioane de cetăţeni ai UE.


 

Aysen Seltem Iyigun, economist-şef, Coface Turcia şi Orientul Mijlociu

♦ Numărul de insolvenţe a scăzut cu peste 5% anul trecut faţă de 2016 în ţările cu economii avansate din lume. Ne aşteptăm să scadă cu încă 2% anul acesta faţă de anul trecut.

♦ Există din ce în ce mai multe locuri de muncă neocupate.

♦ La nivel mondial riscurile bancare încă există.

♦ Investitorii şi corporaţiile ar trebui să fie atenţi la riscuri şi la orice tip de instabilitate care poate influenţa economia şi implicit activitatea lor.

♦ Construcţiile şi transporturile sunt două domenii care prezintă niveluri ridicate de risc în ţările din Europa Centrală şi de Est, iar industriile farmaceutică şi automotive sunt cele cu gradul cel mai scăzut de risc.

♦ Cred că principalul obiectiv al României nu ar trebui să fie cea mai mare creştere economică, ci o dezvoltare echilibrată la nivelul tuturor claselor sociale. E preferabil să ai o creştere sustenabilă, între 3 şi 4%, o rată mică a şomajului.


 

Eugen Anicescu, country manager Coface România

♦ În medie, companiile din România au un grad de capitalizare mai redus decât în 2007 şi îşi recuperează creanţele într-o perioadă de timp mai lungă decât atunci (104 zile, faţă de 60). Se pare că nu suntem mai pregătiţi decât în 2007 pentru o următoare criză economică.

♦ Companiile româneşti nu arată mai bine acum decât în 2007. 38% din companiile din România în acest moment sunt mai noi de cinci ani de zile, nu au trecut prin criză, nu au experienţă. 45% din companii au capitalizare negativă, deci nu au un rost să existe, au adunat prea multe pierderi.

♦ În ultimii zece ani a existat un fenomen de curăţare a economiei, circa 100.000 de companii au intrat în insolvenţă în această perioadă. Primul trimestru din 2018 raportat la primul trimestru din 2017 arată o creştere cu 22% a numărului de insolvenţe în România.

♦ Numărul de companii care nici măcar nu-şi vor mai acoperi costurile cu dobânzile se va dubla în 2018, vor fi nevoite să aibă discuţii cu finanţatorii.


 

Tomas Sedlacek, economist-şef CSOB, Banca Comercială Cehă

♦ Cred că visele părinţilor fondatori ai Uniunii Europene au fost îndeplinite, pentru că astăzi prieteniile dintre state se stabilesc în funcţie de relaţiile comerciale dintre ele. Nordul Finlandei face schimburi comerciale cu sudul Greciei, ceea ce ar fi putut părea imposibil acum câţiva ani, dar acum se poate, pentru că folosesc aceeaşi monedă.

♦ Noi, Uniunea Europeană, ne aflăm într-o etapă pe care am putea s-o numim de depresie, pentru că am ajuns la obiectivul cel mai înalt pe care îl aveam, adică posibilitatea de a avea schimburi comerciale, iar acum trebuie să găsim alte obiective pentru care să luptăm. Digitalizarea este unul din aceste vise, suntem conectaţi unii cu alţii în toată lumea şi trebuie să valorificăm acest lucru.

♦ O ţară bogată este o ţară care face schimburi comerciale, schimburi de idei, schimburi de experienţă. Totuşi, în schimburile dintre ţări, acestea trebuie să fie diferite, nu identice.

♦ Economia este singura ideologie care acordă atenţie diferenţelor şi încurajează schimburile între entităţi diferite. De acolo vin cele mai mari beneficii în ceea ce priveşte schimburile comerciale.

 

Rucsandra Hurezeanu, fondator şi CEO Ivatherm

♦ Avem o cotă de piaţă de 10% pe piaţa de cosmetice din România. Circa 70% din cifra noastră de afaceri vin din vânzările de la export. Vindem în 17 ţări din Asia, Europa de Est şi Orientul Mijlociu. Cel mai mare client al nostru acum este China.

♦ Cel mai greu este să ajungi la primul client. Poate că nici 10% din negocierile pe care le-am purtat la început pentru a pătrunde în alte ţări nu au reuşit. Sunt importante calitatea cosmeticelor şi inovaţia atunci când îţi prezinţi produsul.

♦ Preocuparea mea cea mai mare acum este să formez echipe de oameni care să preia responsabilităţi. Pentru export nu am putut găsi o echipă de oameni de aici care să gestioneze lucrurile, aşa că lucrez cu o româncă ce a trăit mai mulţi ani în Germania, America şi India, cu o alta care a trăit în Brazilia, cu o chinezoaică. E destul de greu să-ţi formezi echipe.

♦ Trebuie să ne concentrăm să găsim o balanţă în ceea ce priveşte investiţiile pe care le facem.

 
 

Eugen Banciu, preşedinte şi acţionar al reţelei de farmacii Dona

♦ Reţeaua Dona are 330 de farmacii în acest moment. Avem şi 40 de parteneri care operează farmacii sub brandul Dona. Vrem să ne dezvoltăm pe partea de francize.

♦ Provocările noastre acum constau în forţa de muncă. Mulţi dintre farmaciştii noştri pleacă în Anglia, Franţa să lucreze şi se descurcă foarte bine acolo, dar aici rămân din ce în ce mai puţini. E o provocare să găsim numărul de farmacişti şi asistenţi de care avem nevoie, mai ales în oraşele mici.

♦ Avem 2.500 de oameni angajaţi distribuiţi peste tot în ţară şi e destul de greu să reuşim să le insuflăm tuturor viziunea noastră.

♦ Am făcut un credit la BERD, cumpărăm în continuare licenţe pentru a deschide noi farmacii.

 
 

Daniel Muntean, acţionar şi CEO RodBun

♦ Exploatăm 10.000 de hectare din zece judeţe din România, avem trei fabrici de seminţe.

♦ România este a cincea ţară din Europa ca suprafaţă agricolă, însă se află pe ultimele trei locuri ca productivitate. De aceea, principala noastră provocare acum este nivelul de productivitate. Dacă am ajunge la productivitatea europeană, am avea două miliarde de euro în plus în agricultură.

♦ Trebuie să ne remodelăm strategic mult mai repede zilele acestea decât înainte, când ne schimbam planurile o dată la cinci-zece ani.

♦ Ne simţim ca nişte căutători de aur, ştim că aurul există acolo, dar încă îl căutăm, avem nevoie de resurse.

 
 

Alexandru Manda, fondator Atelierele Pegas

♦ În 2017 am vândut 10.000 de biciclete. Suntem pe locul şase în Europa la producţia de biciclete. Pentru noi banii sunt doar o unealtă pentru a continua să producem biciclete.

♦ Credem că bicicletele electrice sunt viitorul, deşi volumele nu sunt aşa mari.

♦ Multă lume ne întreabă când începem producţia de biciclete electrice. Noi ne dorim, dar trebuie să pregătim oameni pentru asta. Vrem să începem cu producţia de biciclete electrice şi să ne dezvoltăm pe partea aceasta, unde volumele nu sunt mari, deci acolo nu avem nevoie de foarte mulţi oameni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO