Mărturiile celor care au scăpat din atacul împotriva complexului de exploatare a gazelor de la In Amenas (Algeria) în timpul căruia sute de oameni au fost luaţi ostatici, iar doi români şi-au pierdut viaţa, confirmă că teroriştii i-au vizat pe străini şi nu pe localnici, ceea ce înseamnă că interesele occidentale în Africa au devenit potenţiale ţinte ale teroriştilor, pe fondul războiului din Mali.
Până aseară nu fusese confirmat oficial numărul victimelor, iar Occidentul încă îşi numără morţii în urma atacului de miercuri a unui grup terorist afiliat Al Qaida asupra complexului de la In Amenas. Incidentul s-a încheiat sâmbătă în mod dramatic, în urma intervenţiilor repetate ale armatei care a lansat primul atac în ziua de joi.
Complexul este exploatat de companiile Sonatrach (Algeria), BP (Marea Britanie) şi Statoil (Norvegia), ca urmare aici lucrau şi mulţi străini şi aceştia au fost vizaţi în special de terorişti - unii au fost executaţi -, potrivit martorilor.
Între cei ucişi, fie în timpul intervenţiei armatei algeriene, fie executaţi de terorişti se numără şi doi români, dar alţi trei compatrioţi care lucrau în complexul de la In Amenas au scăpat.
Încă 25 de cadavre de ostatici au fost descoperite ieri în interiorul complexului, după ce autorităţile algeriene anunţaseră sâmbătă că 23 de ostatici şi-au pierdut viaţa. Nu este clară cifra celor ucişi - unii au fost ucişi în schimburile de focuri, alţii au fost asasinaţi de terorişti. Martorii au povestit că nouă japonezi au fost asasinaţi, unii când încercau să fugă. Au mai raportat, deocamdată, pierderi ale cetăţenilor lor Franţa, Marea Britanie, Statele Unite şi Japonia.
Nu este încă limpede cum a survenit moartea primului cetăţean român. Moartea celui de-al doilea a fost anunţată ieri. El a murit într-un spital din cauza rănilor.
Ce companii occidentale au venit în Algeria
Potrivit datelor Ministerului român de Externe, în Algeria se află 350 de cetăţeni români care lucrează ca ingineri, economişti sau în construcţii. Relaţiile comerciale ale României cu Algeria sunt la un nivel foarte jos. Totalul schimburilor comerciale a fost în 2011 de 288 mil. dolari - 287 mil. dolari exporturi (în principal maşini Dacia Logan şi materiale de construcţii) şi ceva mai mult de 1 mil. dolari importuri (în special fructe). Dar românii pleacă în Algeria prin intermediul companiilor străine şi aşa se explică prezenţa celor cinci român în complexul de la In Amenas exploatat de Sonatrach, BP şi Statoil.
Algeria, o ţară săracă, răvăşită de războaie şi de atacuri teroriste, are avantajul de a fi bogată în hidrocarburi. Acestea reprezintă 60% din veniturile bugetului şi 95% din exporturile ţării care se află pe locul al 14-lea în lume la rezervele de petrol şi gaze, exporturile mergând, în principal, spre Italia şi Spania.
În ultimii ani Algeria a modificat legislaţia astfel încât să atragă mai multe investiţii străine, mai ales în domeniul exploatării de hidrocarburi. Zeci de companii occidentale au venit în Algeria şi, astfel, îi găsim aici nu numai pe britanicii de la BP sau pe norvegienii de la Statoil (împotriva cărora a fost organizat atacul terorist), dar şi pe italienii de la ENI, ruşii de la Rosneft, francezii de la Total, Lagarge, BNP Paribas sau Groupe Société Générale.
Toate aceste afaceri sunt acum potenţiale ţinte în contextul războiului din Mali - unde Franţa a intervenit împotriva islamiştilor care învinseseră armata locală şi erau pe punctul de a cuceri capitala - mai ales că graniţa dintre Algeria şi Mali, în deşert, este aproape inexistentă. Teroriştii au invocat acest război atunci când au organizat atacul împotriva complexului de la In Amenas.
România va decide la 5 februarie, în şedinţa CSAT, dacă şi cum va sprijini Franţa în acest război. Există varianta (puţin probabilă) a participării cu trupe şi cea a unei prezenţe simbolice, cum s-a întâmplat în războiul din Libia dus de Franţa şi Marea Britanie împotriva fostului dictator Muamar Gadhafi.
Pe măsură ce mărturiile supravieţuitorilor se adună, acuzaţiile împotriva autorităţilor algeriene care au intervenit fără să aibă o minimă grijă faţă de soarta ostaticilor se înmulţesc. Cum a fost posibilă intervenţia armatei, bombardarea complexului când, în interior, se aflau sute de ostatici? Japonia care şi-a pierdut cel puţin nouă cetăţeni a anunţat că "nu va ierta" incidentul, iar SUA şi Marea Britanie cer explicaţii. Ministerul român de Externe a anunţat ieri că regretă profund faptul că autorităţile algeriene nu au informat complet şi corect, în prealabil, autorităţile române, în legătură cu situaţia de sănătate reală a cetăţeanului româ care a decedat la spital.
Unul dintre românii care au spravieţuit (şi care lucrase anterior la Arpechim, acum închis) a povestit ieri că, după atac, a stat ascuns într-un birou multă vreme alături de un alt conaţional , după care au fugit alături de alţi străini când s-a lăsat întunericul şi au mers prin deşert 30-35 de kilometri, vreme de 15 ore până când au întâlnit soldaţi americani şi algerieni: "N-am fost salvaţi, ne-am salvat singuri".
Povestea lui Liviu Floria, care s-a salvat din iadul de la In Amenas: Am mers prin deşert 35 km timp de 15 ore
Inginerul Liviu Floria, românul care a reuşit să se salveze din atacul terorist din Algeria, spune că, după ce a reuşit să evadeze din complexul de la In Amenas, a mers prin deşert alături de alţi şapte bărbaţi, iar la un moment dat s-au despărţit, patru dintre ei nemairezistând.
"Nu credeam că vine cineva să ne salveze, ne-am luat soarta în mâini şi am reuşit să ne salvăm, teroriştii ne descoperiseră şi nu mai aveam şanse. Am plecat opt persoane, nu am avut apă. Am luat ca reper o faclă şi am mers spre ea. Ziua nu am mai avut reper, ne-am abătut şi ne-am schimbat ruta şi am reuşit să ajungem", a afirmat Floria.
El a mai spus că la un moment dat, prin deşert, unde a mers timp de aproximativ 15 ore, "cel puţin 35 de kilometri", s-a despărţit de patru dintre colegii săi, care nu au mai rezistat.
"În deşert ne-am despărţit, patru colegi nu mai puteau să meargă, erau obosiţi, epuizaţi. Eu am plecat cu alţi doi colegi plus un localnic pe care l-am rugat să ne ajute. Ceilalţi patru au rămas la o locaţie de exploatare. S-a dovedit că armata americană nu a mers la ei să îi salveze, până la urmă au plecat şi ei să se salveze pentru că le era foarte frig, nu aveau apă, dar au ajuns şi s-au salvat", a mai afirmat Floria.
Acesta a mai spus că grupul din care făcea el parte a fost preluat de armata alegeriană: "Ne-au preluat şi ne-au dat la armata americană, care ne-a transportat în Germania, la Ramstein".
El a mai spus că lucra în Algeria de trei ani, iar până acum nu au mai existat probleme.
Liviu Floria a ajuns în ţară sâmbătă seară.
Bărbatul, în vârstă de 46 de ani şi care este din Piteşti, a organizat, duminică, o conferinţă de presă în care a relatat "teroarea permanentă" prin care a trecut timp de două zile.
El a ţinut să sublinieze că supravieţuitorii "nu au fost salvaţi, ci s-au salvat".
"Nu am fost salvaţi, ne-am salvat singuri. A fost un coşmar pentru un om civilizat, ne-am salvat în ultimul moment, când am luat decizia să evadăm, altă şansă nu aveam. Am evadat împreună cu alţi şapte colegi, între care un român, Iachim Gheorghe (împreună cu care se ascunsese într-un birou în timpul asaltului - n.n.), norvegieni, britanici şi un localnic. Localnicul ne-a ajutat foarte mult. Nu am fost reţinuţi, nu am fost salvaţi, ne-am salvat singuri. Dacă aş fi fost reţinut ca ostatic, probabil că nu mai vorbeam acum. La momentul declanşării atacului am fost cinci români în locaţia cu mai multe locuri de activitate. Când m-am întâlnit cu armata algeriană şi soldaţii americani, ne-am simţit în siguranţă. Nu am avut legătură cu casa cât am fost ostatic, erau îngrijoraţi", a mai spus bărbatul, precizând că psihic este distrus, dar fizic este bine.
Înainte de a fugi, Liviu Floria spune că s-a ascuns cu un alt român sub un birou, în timp ce atacatorii executau ostatici, că au reuşit să fugă, s-au târât pe sub maşini, au sărit un gard, au mers prin deşert 30-35 kilometri.
"Era întuneric, ne-am strecurat pe sub maşini, ne-am târât, am ajuns la un gard, am reuşit să sărim şi de acolo am reuşit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ajungem unde ne propusesem", a spus inginerul român.
Liviu Floria este din Piteşti, iar înainte de a pleca la muncă în străinătate a lucrat la Arpechim (acum închisă). Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
