Eveniment

Consiliile judeţene, „repetente“ la transparenţă: Veniturile angajaţilor din consiliile judeţene, secrete

O excepţie: Lista salariilor din cadrul Consiliului Judeţean Gorj obţinute în luna decembrie a anului trecut ilustrează, din nou, anomaliile din salarizarea de la stat, în care subalternii câştigă mai mult decât şefii: preşedintele instituţiei a câştigat un venit salarial de 5.688 de lei, pe când un subaltern de-al său, cu funcţia de manager public, a încasat 6.936 de lei.

O excepţie: Lista salariilor din cadrul Consiliului Judeţean Gorj obţinute în luna decembrie a anului trecut ilustrează, din nou, anomaliile din salarizarea de la stat, în care subalternii câştigă mai mult decât şefii: preşedintele instituţiei a câştigat un venit salarial de 5.688 de lei, pe când un subaltern de-al său, cu funcţia de manager public, a încasat 6.936 de lei.

Autor: Adelina Mihai

29.01.2016, 00:05 442

Niciunul dintre cele 41 de consilii judeţene nu avea publicate pe site-uri veniturile salariale la zi ale angajaţilor la jumătatea lunii ianuarie a acestui an, potrivit unei analize realizate de către Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) pe baza datelor culese de pe site-urile instituţiilor.

Listele cu veniturile salariale ale salariaţilor au devenit „obligatorii“ pentru toate instituţiile publice din România încă de pe vremea guvernării conduse de PDL, după ce această iniţiativă a fost formulată public de către fostul preşedinte Traian Băsescu. Ulterior însă, publicarea acestor liste a fost opţională, nefiind inclusă în vreo lege această obligativitate. De altfel, şi în prezent această practică este văzută mai degrabă ca un exemplu de bună practică puţin respectat în rândul autorităţilor locale. Chiar dacă, la rândul lor, nu toate ministerele publică date la zi privind veniturile angajaţilor, ZF a remarcat, de-a lungul timpului, o constanţă în publicarea acestor informaţii de către instituţii precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării sau Ministerul Finanţelor.

Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, înfiinţat de guvernul Cioloş şi condus de Violeta Alexandru, a început o serie de analize privind modul în care autorităţile centrale şi locale respectă legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Analiza a luat în calcul mai mulţi indicatori, printre care se află publicarea pe site-urile consiliilor judeţene a următoarelor informaţii: numele persoanelor din conducere şi al funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice, datele de contact, bugetul pentru 2015 şi bilanţul contabil pentru anul 2014, raportul periodic pentru anul 2014, lista achiziţiilor publice din 2015 şi cea a veniturilor salariale. „Consiliile judeţene Mehedinţi, Maramureş, Tulcea sunt, la nivelul lunii ianuarie 2016, cele care au afişat, din oficiu, pe site-uri, cele mai puţine informaţii publice prevăzute de Legea nr. 544/2001. Cele mai multe documente cerute de lege le-am găsit pe site-urile consiliilor judeţene Caraş-Severin, Alba, Ilfov, Ialomiţa“, se arată în analiza Ministerului pentru Consultare Publică.

De altfel, pe site-ul Consiliului Judeţean Mehedinţi nu sunt actualizate nici măcar numele preşedintelui insti­tuţiei, unde apare în continuare numele lui Adrian Duicu, fostul şef al CJ Mehedinţi, care a fost eliberat din funcţie în primăvara anului trecut, după ce instanţa a decis că acesta se afla în incompatibilitate (el fiind arestat la domiciliu şi într-un dosar de corupţie). Pe de altă parte, de pe data de pe 13 ianuarie 2016 (data la care MCPDC a cules datele) şi  până ieri,  pe site-urile unor consilii judeţene (cum este cel din Gorj) au fost publicate veniturile salariaţilor, însă reprezentanţii MCPDC susţin că aceste informaţii nu erau disponibile când au efectuat ei analiza.

„La începutul anului 2016 mai bine de jumătate dintre consiliile judeţene nu au afişat în spaţiul public documente referitoare la lista cu categoriile de documente produse / gestionate conform legii, bilanţul contabil pe anul 2014 sau raportul  periodic pe legea 52/2003 pentru anul 2014. Iar 60% dintre consiliile judeţene nu au afişat lista achiziţiilor publice pe anul 2015, document cerut în legislaţia specifică“, mai spun reprezentanţii MCPDC.

Până în prezent, Ministerul pentru Consultare Publică a verificat cum stau la capitolul transparenţă prefecturile, ministerele şi consiliile judeţene, iar în următoarea perioadă urmează să publice o serie de analize privind transparenţa altor structuri din rândul administraţiilor locale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO