www.zf.ro - Ultima actualizare 11:53
- ZF e-learning
- Conferinte ZF
- Anuare ZF
- Anuare BM
- Fonduri mutuale
- Abonare
- Contacte ZF
- Publicitate
- Login
Consiliul Fiscal: Banii trebuie să meargă de la salarii şi pensii în investiţii
11 aug 2010
Angajările masive în sectorul public şi majorarea nesustenabilă
a salariilor bugetarilor în perioada de boom economic a adus
bugetul într-o situaţie critică. La prima ieşire în public,
reprezentanţii Consiliului Fiscal au pledat ieri pentru
restrângerea fondului de salarii publice, susţinând că fără
consolidare fiscală România nu poate să aibă creştere economică
sustenabilă.
"Este necesară reducerea facturii sociale prin diminuarea fondului
de salarii din sectorul bugetar, reforma sistemului de pensii şi a
celui de ajutoare sociale. Reducerea va elibera spaţiu fiscal
pentru cheltuieli de capital mai mari", a declarat Ionuţ Dumitru,
preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen
Bank. În viziunea consiliului, care de acum înainte trebuie să
judece independent politicile economice ale statului, riscurile
asupra stabilităţii macroeconomice provin în mare măsură în prezent
din zona finanţelor publice.
Cheltuielile de personal au crescut foarte rapid în perioada
guvernului Tăriceanu atât ca urmare a sporirii numărului
angajaţilor publici, cât şi a creşterii rapide a salariilor
acestora, majorarea fiind de 150% în perioada 2004-2008. În timp ce
în 2004 cheltuielile de personal erau de 5 mld de euro,
reprezentând 8,1% din PIB, în 2008 au ajuns la 14 mld. de euro (10%
din PIB). Explicaţia dată de guvernanţii de atunci: salariile şi
personalul au crescut când economia mergea şi aveam de unde să
dăm.
Însă nici în anul de criză 2009, când era evident că nu mai sunt
bani pentru salariile bugetare rupte de realitatea economică şi
pentru schemele de personal supraîncărcate, guvernul Boc nu a făcut
decât să mimeze restructurarea. Anul trecut, România se plasa pe
locul 9 în UE 27 şi pe poziţia a treia între cele 10 noi state
membre, cu un raport între salarii plătite şi venituri bugetare de
33%. Numărul total de posturi din instituţiile şi autorităţile
publice a urcat cu 147.000 de persoane, de la 1,23 milioane de
persoane în 2004 la 1,38 milioane de persoane în 2009.



Economia neagra inseamna eforturi de x5-10 ori mai mari decat verificarea la sange a organizarii licitatiilor de achizitii publice si atribuirii acestora dupa ideea: CEA MAI BUNA OFERTA cu raport calitate/pret cel mai bun castiga. De asemenea, realist vorbind, dezgroparea economiei negre ar aduce doar 1-3 % din PIB la stat intrucat nu se poate dezgropa toata, ci doar o mica parte; pe cand stoparea licitatiilor "aranjate" la supra-pret care falimenteaza statul si practic fiecare cetatean, ar aduce 30% poate chiar 40% din toate cheltuielile de achitizii inapoi la bugetul statului.
Furtul legal prin aranjamente politice, santaje si coruptie ar trebui sa fie prioritatea 1 a Romaniei, nu cresterea TVA-ului si disponibilizarea oamenilor de la buget cand si-asa multi dintre cei dati afara nu sunt cei bagati pe "aranjamente" cu salarii nesimtite, ci sunt cei cu salarii mizere de 600-1000 lei majoritatea.
Ordinea in aparatul administrativ al statului ar trebui sa fie prioritatea nr. 2 si inceputa cu o analiza a competentelor si raportul beneficii/cheltuieli, incepand cu salariatii cu salariile cele mai banoase, pana la cei cu salarii mizere. Va dati seama ca cineva ajuns in pozitie publica pe aranjamente, pile, relatii, nici n-o sa conceapa sa ajunga asa pe un salariu mizer, derizoriu.
Ce spuneti ?