Rectificarea bugetară confirmă diminuarea veniturilor, dacă se exclude impactul unor ajustări contabile, iar Consiliul Fiscal recomandă Ministerului Finanţelor să explice motivele care au determinat nerealizarea programului de venituri în S1 şi să vină cu „propuneri de remediere a deficienţelor“ constatate.
Guvernul a avut ieri pe ordinea de zi aprobarea primei rectificări bugetare din acest an, după cum a anunţat premierul Victor Ponta.
Veniturile totale au fost în primul semestru inferioare sumei programate cu aproximativ 4,5 mld. lei, iar cheltuielile cu aproximativ 9,4 mld. lei.
„Astfel de explicaţii, concomitent cu propuneri de remediere a deficienţelor constatate, sunt cu atât mai necesare cu cât respectivele deviaţii faţă de program nu au fost determinate de variaţii semnificative ale bazelor macroeconomice în raport cu scenariul considerat în construcţia bugetului iniţial, ba dimpotrivă, evoluţiile bazelor macroeconomice au fost semnificativ mai favorabile“, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară şi proiectul de rectificare a bugetului consolidat pe anul 2014.
Veniturile bugetului consolidat au ajuns la sfârşitul primului semestru (S1) la un maxim de 100,4 mld. lei, însă ritmul de creştere a încetinit spre 3% şi nu mai ţine pasul cu ascensiunea economiei. Ministerul Finanţelor a pariat în acest an pe încasări totale la buget de 216,8 mld. lei, cu 8,4% peste încasările efective de anul trecut, de aproximativ 200 mld. lei. Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,2%, dar cei mai mulţi analişti estimează pentru acest an un avans al PIB cuprins în intervalul 2,5-3,5%.
Consiliul Fiscal recomandă Finanţelor să nu se limiteze doar la „a enunţa“ motivele nerealizării veniturilor ori la a explica variaţiile comparativ cu situaţia înregistrată în anul anterior.
La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,5 mld. lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanţ a arieratelor faţă de buget (swap) şi al modificării de tratament contabil al operaţiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat ce majorează artificial veniturile cu 1,66 mld. lei, încasările apar drept revizuite uşor negativ, respectiv cu 128 mil. lei, susţin specialiştii Consiliului Fiscal. Revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare - legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare.
Comparativ cu bugetul iniţial aprobat, proiectul de rectificare bugetară majorează şi cheltuielile bugetare cu 1,8 mld. lei, revizuirea ascendentă la nivelul deficitului bugetar fiind de 270 mil. lei.
Mai bine de jumătate din aceste diferenţe se datorează subperformanţei în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul. Acest lucru are efecte atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli. Deşi a existat o subperformanţă de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul - comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este de 51% - propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea. Consiliul Fiscal reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorată de angajator de la 1 octombrie, proiect legislativ aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Preşedinte.
Ce spune Consiliul Fiscal despre proiectul privind prima rectificare bugetară
+ Revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an este de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare.
+ Proiecţia de venituri din contribuţiile sociale pentru 2014 nu include impactul negativ al măsurii deja aprobate de către Parlament de reducere a CAS la angajator cu 5 pp. începând cu 1 octombrie 2014 (evaluat la 1,1 mld. lei la nivelul agregatului de venituri şi la 850 mil. lei impact la nivelul deficitului bugetar).
+ Consiliul Fiscal nu susţine estimarea de impact a MFP cu privire la introducerea scutirii de impozit a profitului reinvestit, pe care o consideră subevaluată, estimând impactul negativ ca fiind de cel puţin 475 mil. lei la nivelul anului 2014 (aşadar o pierdere de venituri cu 338 mil. lei mai mare decât cea luată în calcul de MFP).
+ Atât veniturile, cât şi cheltuielile bugetare erau la finalul lunii iunie sub programul semestrial al bugetului general consolidat. Veniturile totale erau inferioare sumei programate cu aproximativ 4,5 mld. lei, iar cheltuielile cu aproximativ 9,4 mld. lei, ceea ce presupune un deficit mai mic faţă de ţinta semestrială.
+ Mai bine de jumătate din aceste diferenţe se datorează subperformanţei în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul. Acest lucru are efecte atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.
+ Această subperformanţă în absorbţia fondurilor europene nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, având în vedere reducerea cheltuielilor de cofinanţare şi rambursare, dar presupune un cost în privinţa creşterii economice şi riscuri de dezangajare a acestor fonduri.
+ La nivelul veniturilor fiscale minusul comparativ cu programarea semestrială iniţială este de 0,95 mld. lei.
+ Proiectul de rectificare bugetară majorează veniturile bugetare cu 1,5 mld. lei, iar cheltuielile bugetare cu 1,8 mld. lei, ceea ce presupune majorarea deficitului bugetar în varianta revizuită cu 270 mil. lei.
+ Deşi a existat o subperformanţă de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul - comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este de 51% - propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea.
