Nevoia disperata de bani a statului a determinat un salt aldatoriei externe de aproape 6 mld. euro in primul trimestru, la 86miliarde de euro. In contul acestei datorii, Romania a platit 8,6miliarde de euro, factura fiind totusi redusa cu 23% fata deaceeasi perioada din 2009 ca urmare a cresterii ponderii datorieipe termen lung si cu dobanda mai mica.
Majorarea rapida a datoriei, preponderent pentru salarii sipensii, pune in evidenta necesitatea reducerii cheltuielilorstatului.
Insa angajamentul Guvernului fata de FMI de a taia cheltuielilecu 2% din PIB ar putea fi tergiversat din moment ce ieri ConsiliulEconomic si Social nu a reusit sa dea un aviz favorabil saunefavorabil pe scrisoarea de intentie catre FMI. Reprezentantiipatronatelor nu au reusit sa dea un vot clar, nici pe deplinfavorabil, nici nefavorabil, doar sindicatele votand impotriva.Ramane de vazut daca Guvernul va adopta scrisoarea in forma actualasau o va mai negocia cu sindicatele si patronatele.
Mai mult, intre patronate apar acuzatii denereprezentativitate. Seful Confederatiei Nationale a PatronatuluiRoman, Gheorghe Naghiu, afirma ca presedintele CES, FlorianCostache, reprezentant al unui alt patronat, Patronatul NationalRoman, este un recidivist. Costache a spus il va da in judecata peNaghiu. Contactate de ZF, mari firme precum Petrom sau TerapiaRanbaxy afirma ca patronatele din CES nu le reprezinta.
Ministrul finantelor Sebastian Vladescu spune ca ar fi bine cadocumentul sa plece la Washington intr-o saptamana.
Deficitul bugetar in crestere a devenit o amenintare,reflectandu-se si in datoria externa totala din cauza necesitatilordin ce in ce mai mari ale statului de a se imprumuta pentru a-siacoperi cheltuielile. Cea mai mare parte a datoriei, adica peste80%, este pe termen mediu si lung, soldul acesteia urcand in primultrimestru cu aproape 7% fata de sfarsitul anului trecut. Dar sidatoria pe termen scurt a crescut in aceeasi perioada cu circa 1,3mld. euro.
Cresterea datoriei externe in trimestrul I a venit in principalpe fondul intrarii transelor de la FMI si Comisia Europeana, de 2,4mld. de euro si, respectiv, 1 mld. euro, precum si a eurobondurilorin valoare de 1 mld. euro lansate de Romania.
"Cresterea datoriei pe termen mediu si lung se bazeaza inspecial pe indatorarea guvernamentala. Si acest lucru nu estesurprinzator avand in vedere situatia fiscala din Romania. Pozitiveste faptul ca aceasta indatorare s-a facut preponderent pe termenmediu si lung", a comentat Catalina Molnar, senior economist al RBSBank Romania.
Ea estimeaza pentru sfarsitul anului un nivel al datorieiexterne de aproape 90 mld. euro, echivalentul a 73% din PIB, fatade 69% din PIB la finele anului 2009.
Din totalul de circa 12 mld. euro primite de Romania de la FMI,UE si Banca Mondiala, 7,1 mld. euro au mers direct la BNR pentruconsolidarea rezervei, iar 4,9 mld. euro au mers la bugetul de statpentru acoperirea deficitului bugetar.
Pentru plata datoriei acumulate in timp se poate avea in vedererefinantarea/ rostogolirea acesteia. "Plata datoriei externe sauinterne in general fara rostogolirea acesteia se poate realizanumai daca se creeaza excedente sau se reduc rezervele valutare aletarii", a mai spus Molnar.
Obtinerea de finantare este esentiala in contextul in careserviciul datoriei este estimat pentru acest an la 42 mld. lei,anul viitor urmand sa urce la 46 mld. lei, conform estimarilorMinisterului Finantelor.
Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, estimeaza ca datoriapublica va creste pana la finele anului viitor la aproximativ 40%din PIB, de la circa 30% in prezent, iar fara masurile suplimentareconvenite cu FMI ar fi depasit, in 2011, 50% din PIB.
Fara rostogolirea obligatiilor curente angajate, statul trebuiesa imprumute noi resurse, de 7,5-8 mld. euro, determinand urcareadatoriei publice la 36-37% din PIB anul acesta si la 40% anulviitor, pe deficitul bugetar de 6,8% din PIB negociat cu FMI, aexplicat Vladescu, citat de Mediafax.
De asemenea, fara reducerea salariilor si pensiilor in acest an,deficitul bugetar ar putea ajunge 9,1% din PIB.
In aceste conditii, suma de finantat s-ar fi dus la 10,5-11 mld.euro, iar in 2011, dupa o ajustare a deficitului de la 9 la 7%, lainca 8-9 mld. euro. Astfel, in doi ani am fi avut 20 de miliarde deeuro bani la datoria publica.
Pe langa emisiunea de eurobonduri scadenta in vara, de 700 mil.euro, statul mai trebuie sa gaseasca refinantare pentru cele 1,4mld. euro din titlurile in valuta pe care le-a vandut bancilor pepiata locala la sfarsitul lunii noiembrie din 2009. Scenariulimprumuturilor pe termen scurt pare sa se repete si in acestan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
