Consumul continuă să crească, susţinut de majorările salariale şi de relaxarea fiscalităţii, însă dă semne de oboseală

În aprilie, vânzările de alimente au scăzut cu 0,1% în serie brută comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, pe când la produse nealimentare avansul a fost de 8,5%. De asemenea, vânzările de carburanţi şi-au continuat creşterea, cu un plus de 6,7%, arată datele Institu­tu­lui Naţional de Statistică. Măsurile de re­laxare fiscală încă îşi fac simţite efec­tele, la fel şi creşterile salariale, care sunt de altfel principalul motor de creştere a consumului, cred analiştii. Ei sunt de părere însă acest trend va mai continua doar câteva luni, pentru ca apoi încă din trimestrul IV al acestui an şi mai ales din 2018 situaţia să se schimbe.

„Creşterea salariilor – atât a sala­riului minim, cât şi a celor din sectorul de stat – stă în spatele acestei creşteri a consumului din aprilie. Creşterea puterii de cumpărare se vede în deficitul de cont curent, românii îşi in­vestesc banii în bu­nuri de folosinţă în­delungată (cum este cazul electrocas­ni­celor, spre exem­plu – n.red.)”, spune economistul La­urian Lungu. De altfel, bunurile neali­mentare sunt cele care au susţinut creş­terea consumului în ultimele luni du­pă ce efectul de bază al reducerii TVA la alimente s-a dus. TVA-ul la ali­mente a fost redus în iunie 2015 de la 24% la 9%. La nealimentare au avut loc do­uă scăderi, în ianuarie 2016 şi ianuarie 2017, iniţial de la 24% la 20% şi apoi la 19%.

„Scăderea TVA şi reducerea fiscalităţii în general au avut un rol în creşterea consumului”, comentează economistul. El este de părere însă că evoluţia salariilor este principala responsabilă pentru această evoluţie. Laurian Lungu precizează însă că aceasta este o situaţie temporară, pentru că deja există un gap între salariul din mediul public şi cel din mediul privat, unde pieţele sunt concu­ren­ţiale. „Anul 2017 va continua să fie un an bun, încă există energie în piaţă, însă din trimestrul IV se va simţi o înce­ti­nire a consumului, iar în 2018 va fi mai greu. Această situaţie nu poate ţine mult.”

Analiştii Băncii Transilvania, a doua cea mai mare din România, afirmă că datele comunicate de INS indică faptul că dinamica anuală a vânzărilor din comerţul cu amănuntul a decelerat la 4,8% în aprilie, cel mai redus ritm din mai 2015, luna de dinainte de reducerea cotei TVA la alimente şi servicii de alimentaţie.

„Pe de o parte, vânzările de bunuri alimen­tare s-au ajustat cu 0,1% an la an în aprilie, evoluţie influenţată şi de majorarea preţurilor cu 2,24% an la an, cel mai rapid ritm din vara anului 2013.

Pe de altă parte, dinamica vânzărilor de produse nealimentare s-a temperat de la 13% an la an în martie la 8,5% an la an în aprilie.” Vânzările de haine, cosmetice, mobilă sau electro-IT continuă însă să crească pe fondul creşterii puterii de cumpărare, al climatului pozitiv de pe piaţa creditului în lei, dar şi al reducerii TVA la 19%.

În ceea ce priveşte vânzările de carburanţi, acestea şi-au continuat avansul, deşi cu un ritm mai redus, cel mai scăzut de după noiembrie 2016. În cazul acestei pieţe, avansul vine atât din volum, cât şi din preţ, explică Laurian Lungu. În aprilie anul trecut preţul barilului de petrol abia sărise de 40 de dolari, pe când în aprilie 2017 revenise peste pragul de 50 de dolari.

„La carburanţi trebuie însă să se ţină cont şi de efectul de bază. Piaţa a suferit o scădere importantă în criză, după 2008. În 2012 a avut loc o nouă scădere a cererii ca urmare a introducerii accizei într-un moment în care piaţa dădea semne de revenire. Acum, vedem un efet de ajustare. Creşterea puterii de cumpărare jucând un rol important.”

Pe lângă aceasta redinamizarea investiţiilor productive şi eliminarea accizei suplimentare la carburanţi au jucat un rol major în evoluţia din ultima perioadă, mai spun analiştii Băncii Transilvania. Ei sunt de părere, la fel ca Laurian Lungu, că în următoarele luni creşterea consumului va încetini.

„În ultimele luni dinamica anuală a comerţului cu amănuntul a înregistrat valori inferioare tendinţei pe termen mediu, după cum rezultă din estimările econometrice elaborate. Această evoluţie confirmă faza de maturitate din sfera consumului privat şi exprimă premise de schimbare a tendinţei, din ascendentă în descendentă în perioada următoare.”

Astfel, consumul privat ar putea creşte cu ritmuri anuale de 5,6% în 2017, 4,4% în 2018, respectiv 4,5% în 2019, conform estimărilor Băncii Transilvania.