Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul – care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat - a crescut în octombrie faţă de luna precedentă, pe serie ajustată, cu 0,5%, după o stagnare în septembrie (a scăzut cu 0,2% pe serie brută) şi a crescut cu 10% (serie ajustată) faţă de octombrie 2015.
Însă creşterea se temperează lună de lună, pe măsură ce „efectul de bază“ al reducerii taxelor se estompează şi, potrivit economiştilor, şi al prudenţei consumatorilor faţă de o situaţie macroeconomică ale cărei rezultate nu le cunoaşte.
Dacă consumul a fost principalul factor al creşterii economice de 4,5-5% din acest an, în anii ce vin această locomotivă va obosi, dar nu va fi trimisă la casat.
„Pentru 2017 - 2019 ne aşteptăm la creşterea acestui indicator cu ritmuri mai temperate, 4%, 3,9%, respectiv 3,6%, într-o evoluţie determinată de disiparea impactului reducerii cotelor TVA, rebalansare a mixului de politici economice şi menţinerea unui grad ridicat de prudenţă la nivelul populaţiei. Rata de economisire din România a depăşit nivelul din zona euro în 2016, pentru prima oară din anii 1990”, comentează Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.
România va avea o creştere economică puternică în acest an, între 4,5-5%, însă, potrivit majorităţii analiştilor economici, este la vârful unui ciclu economic. Creşterea a fost impulsionată de consum - ca urmare a majorărilor salariale şi a scăderii TVA de la 24% la 9% la alimente şi a taxei generale de la 24% la 20%. Un imbold va fi dat consumului în 2017 de reducerea cu încă un punct a nivelului TVA şi de eliminarea accizei de 7 eurocenţi sau a taxei pe stâlp, aşa cum prevede Codul fiscal. Însă economia nu se va întâlni curând cu situaţia din 2015 şi 2016, iar bugetul este deja strâmtorat. În ciuda creşterii economice, veniturile bugetului sunt în scădere (minus 2% la zece luni), cheltuielile sunt în creştere (plus 4%), în vreme ce deficitul bugetar este la limita de sus de 3% din PIB. Pentru a face faţă cheltuielilor în creştere, bugetul trebuie să caute bani şi nu-i va găsi reducând în continuare taxele. Prin urmare, după alegeri robinetul generozităţii se va opri, aşadar şi creşterea economică prin consum se va domoli – o creştere care ajunsese spre 20% în primul semestru din 2016. Însă nu va muri, se va stabiliza spre 3-4%. O creştere mai aproape de potenţialul economiei, după cum cred mulţi dintre macroeconomişti.
„Mergem în continuare (la fundamentarea bugetului pe 2017 – n. red.) pe o creştere economică realistă, din analizele şi prognozele pe care le avem, de peste 4%, un deficit bugetar de sub 3% (din PIB – n. red.)“, a declarat duminică premierul Dacian Cioloş într-un interviu pentru postul de televiziune Digi 24. Acest guvern nu trebuie să facă bugetul, dar are obligaţia de a lăsa viitorului guvern o schiţă de buget şi date la zi privind economia şi proiecţii privind evoluţia ei.
Potrivit datelor publicate ieri de Statistică, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut în octombrie ca serie brută cu 7,9%, iar ca serie ajustată cu 10% an/an.
Pe primele zece luni, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut, ca serie brută, cu 14,7%, graţie creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+16,5%), vânzărilor de produse nealimentare (+15,2%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+10,9%).
Ca serie ajustată, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut cu 14,7%, între ianuarie şi octombrie 2016 an/an, datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+16,8%), vânzărilor de produse nealimentare (+14,8%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+10,9%).
iulian.anghel@zf.ro
